Convorbire cu domnul primar Vasile Olaru

Rep.: Ce distrugeri au lăsat apele în trecerea lor furioasă prin satele comunei Girov?
Vasile Olaru: Ne-au  produs destule necazuri. Au indundat gospodării, grădini. Cracăul a rupt malurile, a distrus şi digul de apărare pe vreo 240 m. Digul a fost făcut cu mai bine de 20 de ani în urmă, era foarte rezistent. În aceste condiţii, Doamne fereşte de vreo altă viitură mai mare, satele Boţeşti şi Girov o "iau la vale".
Rep.: Cît de mult au fost afectate de inundaţii gospodăriile populaţiei, casele oamenilor?
V.O.: După ce a inundat grădinile şi curţile, apa a intrat prin anexe şi bucătării. Nu a intrat în case. Ăsta e marele noroc al oamenilor. Vorba vine, că apa şi aşa le-a făcut destule necazuri.
Rep.: Ce pîraie au ieşit din matcă, mutîndu-şi aiurea cursurile, pe drumuri, prin curţile şi grădinile oamenilor?
V.O.: E pîrîul Bahna care vine din comuna Ştefan cel Mare, străbătînd pe diagonală satul Girov. Cracăul a intrat doar într-o singură curte şi în bucătăria unei familii din satul Boţeşti. Au fost viituri, apele înundînd în satele Boţeşti, Căciuleşti, Popeşti, Gura Văii. Viituri care au afectat serios drumuri comunale abia reparate. Am cheltuit banii degeaba, s-au dus pe "apa sîmbetei", cum se spune.
Rep.: La o primă evaluare, care sînt pagubele cele mai mari produse de inundaţii şi la cît se ridică ele?
V.O.: A fost şi la noi comisia de evaluare care a trecut prin toate locurile afectate. Este vorba de un drum sătesc la care distrugerile sînt de 6000 lei, un drum judeţean cu 8000 şi încă 5000 lei pe alte drumuri comunale. Este vorba de drumul judeţean 157 H, Girov-Dochia. Abia fusese reparat, apa i-a rupt acostamentele. Tot pe acest traseu a fost afectat şi un podeţ, pagubele fiind în valoare de vreo 2000 lei. Avariate de ape mai sînt alte două podeţe, în valoare totală  de circa 4000 lei. Digul de la Cracău a fost distrus în valoare de vreo 46000 lei pe o porţiune, iar pe alta în valoare de 12.000 lei. Distrugeri au fost şi la balastieră, aici pagubele ridicîndu-se la 1000 lei. Mai este un drum de exploatare, distrus pe o porţiune de 150 m, valoa­rea pagubelor fiind de 2400 de lei.
Rep.: De unde veţi lua bani pentru refacerea infrastructurii rutiere distruse de ape?
V.O.: Drumurile comunale sînt în administraţia noastră. Dar de unde fonduri? Noi n-avem bani de salarii. Nu mai zic de celelalte cheltuieli materiale strict necesare. Nu avem bani pentru cură­ţenia în unităţile de  învăţămînt. Trebuie să aducem lemne de foc, sincer vă spun că nu le-am achitat integral nici pe cele de anul trecut. Dar neapărat trebuie să intervenim pe porţiunile de drumuri comunale stricate de ape, să refacem podurile şi podeţele avariate. Comisia a făcut evaluarea, situaţia va fi transmisă la guvern. Poate ni se vor aloca fonduri pentru a reface infrastructura distrusă de inundaţii.
Rep.: În derulare aveaţi nişte investiţii care se realizează cu fonduri alocate de la bugetul local. Mai e vreo şansă să se continue lucrările?
V.O.: Nu cred că mai sînt şanse să le mai facem. Avem o porţiune de drum comunal, unde am turnat asfalt, nu avem bani pentru a face şanţurile şi podeţele. De doi ani stăm aşa. Şi nu-i singura învestiţie locală aflată în această situaţie. La fel se întîmplă şi cu lucrările de la moderni­zarea centrului civic. Aici trebuia să continuăm cu şanţurile betonate şi amenajarea trotuarelor şi a spaţiilor verzi. Este neapărată nevoie şi de o parcare, dar n-avem bani. Am tot sperat că vom vinde constucţia destinată sediului anexă al primăriei, dar n-am reuşit.Tot vin oamenii şi întreabă de ea, dar la licitaţie nu s-a prezentat nimeni. Cu banii obţinuţi, ne-am mai fi descurcat. Clădirea respectivă nici nu mai are utilitate pentru noi. La sediul primăriei am mai făcut nişte extinderi, ne descurcăm. Am recuperat clădirea în care funcţiona oficiul poştal, am amenajat acolo 4 birouri. Acum avem spaţii suficiente pentru primărie, dacă vor mai veni şi redu­ceri de personal...
Rep.: Care e soarta investiţiilor începute, cu finanţare din fonduri guvernamentale?
V.O.: Ce s-a realizat la ele nu s-a plătit constructorului. Motiv pentru care am mai multe procese, pentru neplata lucrărilor. Sîntre vreo 3-4 firme care m-au dat în judecată. Nu am de unde să le dau banii. Sînt pus şi în situaţia de executare silită. Pentru lucrările de la drumurile comunale sînt două societăţi care m-au acţionat în judecată. Cu una am dat la pace, am făcut o eşalonare a datoriilor. Necazul e că ne-au calculat majorări de întîrziere. Sînt investiţii care trebuiau achitate de la bugetul local, dar şi din fonduri guvernamentale.
Rep.: Se mai lucrează la realizarea sistemului de canalizare în satul Girov? 
V.O.: Într-o zonă de canalizare a intrat apa în nişte bazine de la pompele de preluare. Energoterm, executantul acestei investiţii, a rezolvat problema. Aşa au putut lucra mai departe la realizarea sistemului de canalizare. Pînă în momentul de faţă, această investiţie este realizată în procent de peste 80 la sută, finanţarea realizîndu-se cu fonduri guvernamentale, prin Ordonanţa 7/2006. Constructorul lucrează atîta tîmp cît sînt bani, după care se retrage. Nu ştiu dacă ne vor mai aloca fonduri ori nu. De la forurile superioare nu te întreabă nimeni nimic, dacă ai nevoie de ceva. De doi ani, nu ne-a mai luat nimeni în seamă. Nimeni nu vine în teren, să vadă care este situaţia. Barem, aşa, pentru consolare.
Rep.: Care este stadiul celorlaltor investiţii aflate în derulare şi care urmau să fie realizate cu fonduri guvernamentale?
V.O.: Sînt blocate toate. Situaţia cea mai gravă este cea de la Şcoala Girov. Aici au fost începute lucrările de modernizare şi extindere a spaţiului de şcolarizare, realizarea unei săli de sport. Pînă în momentul de faţă investiţia este reali­zată în procent de sub 50 la sută. Mai grav e că s-a demontat acoperişul, s-au pus nişte piloni acolo şi nimic mai mult. Numai cu atît, normal că plouă în şcoală. La cele doi noi săli de clasă care trebuiau făcute şi la sala de sport s-au făcut numai pereţii. Nu ştiu cum ne vom descurca la toamnă, pentru că se vor închide două şcoli, iar elevii vor fi aduşi la Şcoala Girov.
Rep.: În construcţie aveaţi şi o grădiniţă. La ea se lucrează?
V.O.: Aici lucrurile stau mai bine. Consider că sînt şanse s-o dăm în folosinţă în toamnă. Asta dacă ni se alocă sumele necesare ca să finalizăm toate lucrările. De lucru mai este la sistemul de încălzire centrală. Asta pentru că lucrările au fost executate pe banii constructorului, are de recupe­rat vreo 7 miliarde lei vechi. Pentru dotare ne vom folosi de cea veche, pînă vom avea banii de mobilier nou.
Rep.: Pe Ordonanţa 7/2006 mai aveaţi prinsă o investiţie. Are vreo şansă să fie terminată în acest an?
V.O.: Este vorba de baza sportivă multifuncţională, la care nu s-a mai făcut nimic de un an. Ea este realizată în procent de 60-70 la sută. Trebuie finalizate interioarele  la cabine, tribuna. Clădirea pentru vestiare este "la roşu".
Rep.: Căminul cultural mai stă în picioare sau s-a dărîmat?
V.O.: Nu se poate folosi, sînt căzute tavanele. Avem două proiecte depuse, dar fără nici un rezultat. Unul este pentru construcţie nouă, iar celălalt pentru renovare şi modernizare. Am cheltuit banii publici degeaba. Pentru întocmirea unui proiect  am dat mai mult de 800 milioane lei vechi, iar pe celălalt peste 300. Am depus un proiect la Ministerul Culturii, altul la Ministerul Dezvoltării. De asta nu mai am curaj să mă mai apuc de vreun proiect.
Rep.: Gazul metan?
V.O.: Am cheltuit şi aici o groază de bani cu studiile şi proiectele. Cu primul s-a ajuns în faza ţinerii licitaţiei la Ministerul Economiei, s-a desemnat firma cîştigătoare. După care a început procesul între Minister şi constructor. A trebuit refăcut proiectul, fiind nevoit să mai cheltuiesc alţi bani. Ce vină am eu că nu s-a înţeles Ministerul cu firma care cîştigase licitaţia? Nu ştiu de ce ne mai pun să cheltuim bani cu întocmirea proiectelor, dacă tot nu dau drumul la investiţiile respective. Nu mă refer numai la gazul metan.
Rep.: Ce se întîmplă cu blocurile ANL?
V.O.: La primul bloc se lucrează, aici banii se derulează între ANL şi constructor. Noi am asigurat terenul şi utilităţile, deja am tras apa şi curentul electric pînă acolo, urmează branşarea. Blocul are 16 unităţi locative. Cel de al doilea este cu 32 unităţi locative, dar nu ştiu care va mai fi soarta lui.
Rep.: Comunitatea înţelege prin ce necazuri financiare trece primăria, în cazul investiţiilor mari aflate în derulare?
V.O.: Unii înţeleg, alţii nu. Oricum, toate se sparg în capul primarului. La inundaţii mă tot chemau să văd peste tot ce se întîmplă, cum le-a intrat apa în curte. Unii nu înţeleg că au şi datorii. Nu şi-au făcut şanţurile, nu curăţă cursurile de apă din faţa casei. Am vrut să tăiem copacii care "ştrangulau" albiile, dar nu ne-au lăsat. Acum se plîng de inundaţii. Primarul e vinovat de toate. Nu contează dacă nu are bani de investiţii, primarul trebuie să le termine. Apoi, în campaniile electorale se fac tot felul de promisiuni, de către toate partidele. Acum se sparg toate în capul meu!
Tina CONDREA