Aproximativ 350 de posturi din învățămîntul nemțean vor dispărea. Inspectoratul școlar a transmis ieri, încă o dată, că nu vor fi dați afară titulari de posturi. Totuși, nu este exclus ca unii dintre pedagogi să fie nevoiți să își mute locul de muncă în altă unitate de învățămînt.
Teoretic, nici pentru suplinitorii calificați, în număr de aproximativ 1500 nu există mari riscuri, după cum susțin cei de la ISJ. Cu toate acestea, este posibil ca din rîndul lor să fie unii trimiși acasă. Se tot caută soluții pentru disponibilizarea a cît mai puțini angajați din învățămînt. Sînt cereri de pensionare, mai sînt - după cum spunea bucuroasă Liliana Georgescu, inspector școlar general adjunct - cereri pentru concediul de creștere a copilului. Și uite așa, puțin cîte puțin, se mai găsesc soluții pentru reducerea de posturi, fără ca oamenii să fie dați afară. O altă modalitate este întocmirea claselor de început de ciclu cu efective maxime. Adică toate clasele de I-a și de a V-a din urban să aibă 25, respectiv 30 de elevi, iar cele din rural măcar să tindă spre aceste numere. La clasa a IX-a și la a XII-a ruta progresivă, efectivul trebuie să fie de minim 30 de elevi. Mai mult, conducerea ISJ a anunțat că școlile de artă și meserii care nu au reușit anul trecut să aibă un efectiv maxim de elevi în clasele de a IX-a nu vor mai primi autorizația necesară funcționării, iar elevii de clasa a X-a vor fi mutați la alte SAM-uri pentru a-și finaliza studiile.
Totuși, să nu uităm că vorbim, în învățămînt, de o nouă modalitate de finanțare: pe elev. Cu alte cuvinte, cine reușește să atragă elevi va avea bani, va putea acorda salarii profesorilor. Școlile cu puțini elevi vor primi bani puțini... Există un alt risc. Unii directori să pice în extrema cealaltă. Este un aspect la care s-au gîndit și cei de la ISJ: "Sîntem pregătiți, la nivel de inspectorat școlar să facem față și acestei extreme. Vom monitoriza școlile, pentru a nu se aglomera clasele. Acolo unde sînt prea mulți elevi, profesorii vor fi obosiți, iar actul educațional va avea de suferit. La cealaltă extremă, dacă sînt prea puțini elevi, școala va deveni neatractivă. Profesorii nu vor mai fi atrași, deoarece nu își pot întregi norma la o astfel de unitate de învățămînt, iar rezultatul final e același: scade calitatea actului educațional".
De partea cealaltă a baricadei, sindicatele au spus că s-au săturat ca învățămîntul să fie cel de unde trebuie să se economisească de fiecare dată, în timp ce în alte domenii nu se face nimic în acest sens. Dacă se va ajunge la aceste disponibilizări, sindicaliștii cer ca și personalul din învățămînt care va rămîne fără loc de muncă să primească plăți compensatorii.
Marius GHEGHICI |
