"Am gînduri mari în privinţa viitorului comunei", declară domnul primar Ion Rotaru

Rep.: Vreme de 8 ani aţi fost primar al municipiului Piatra Neamţ, iar din vara trecută sînteţi primar în comuna Alexandru cel Bun. Care este mai dificilă, primăria urbană ori cea rurală?

Ion Rotaru: Amîndouă sînt la fel de importante. La oraş ai altfel de cetăţeni, cu alte genuri de probleme. Blocurile, încălzirea, problemele cu acoperişurile şi reabilitările lor. La sate sînt probleme specifice mediului rural, e vorba de pămînt, apă,  păşunatul animalelor. Probleme sînt şi într-o parte şi în alta, unele mai complicate, alte nu. Totuşi, e destul de greu să faci o astfel de comparaţii. Una este să administrezi o urbe cu peste 120.000 de locuitori, şi alta-i o comunitate rurală de cîteva mii de suflete. La ţară eşti permanent în legătură directă cu omul, trebuie să fi atent cu el, să-ţi faci vreme ca să-l asculţi.

Rep.: Judecînd după gradul de dezvoltare economico-socială al comunei Alexandru cel Bun, putem spune că aveţi posibilitatea continuităţii în munca începută în urmă cu cîţiva ani în adminitraţia publică locală. Prioritară poate fi tot politica de urbanizare, de ridicare a nivelului de trai, a dezvoltării serviciilor edilitar-gospodăreşti. Sistem centralizat de alimentare cu apă şi aducţiune cu gaz metan deja există în comună. Ce alte proiecte mari aveţi în atenţie pentru perioada imediat următoare?

I.R.: Lucrăm acum la mai multe proiecte pentru mai multe investiţii de amploare. Unul se referă la realizarea sistemului de canalizare şi de epurare în comuna Alexandru cel Bun. Este un proiect foarte important şi cu bătaie mai lungă. Faţă de alte localităţi ale judeţului, în comuna Alexandru cel Bun se află cele două surse mari de apă care alimentează municipiul Piatra Neamţ. Este vorba de puţurile de adîncime şi de lacul de acumulare de la Bîtca Doamnei. Orice deversare în albia Bistriţei ajunge în staţia de captare de suprafaţă de la Piatra Neamţ. În aceste condiţii, protecţia mediului constituie o prioritate pentru noi, mai cu seamă salubrizarea zonei din preajma canalului Bistriţei. Sîntem o localitate cu un potenţial turistic deosebit, la fiecare sfîrşit de săptămînă vin foarte mulţi oameni la noi să petreacă cîteva ceasuri în mijlocul naturii. Dar vă închipuiţi ce rămîne în urma lor? Cîte gunoaie avem de adunat! Este motivul pentru care, tot acum, lucrăm şi la un program mai amplu de colectare selectivă a deşeurilor şi de ecologizare a zonei.

Rep.: Aţi preluat din mers mandatul de primar al comunei Alexandru cel Bun. Nu mai era vreme de acomodare, de punere în temă. La acea dată erau investiţii mari în derulare, iar altele în fază de proiect. Timpul presa, termenele băteau la uşa...

I.R.: Pot să spun că, din start, am intrat din plin în pîine. Aveam investiţii începute de fostul primar Pantelimon Roşu şi care trebuiau neapărat terminate. Mă refer la construcţia noii şcoli de la Vaduri, la care se lucrează şi acum, s-a făcut şi etajul doi. Noi am mai "umblat" un pic la proiectul acestei şcoli. Prin reproiectare, podul şcolii va fi transformat într-o sală de festivităţi pentru copii. Vrem ca în acest an să terminăm această şcoală, s-o dăm în folosinţă în 2010, cu mobilier nou şi cu toate dotările pe care le implică un învăţămînt de calitate, de nivel european. Ca premieră pentru mediul rural, toamna trecută am dat în folosinţă o grădiniţă cu program prelungit, unde copii servesc masă caldă la prînz, au program de dormit după amiaza. Părinţii copiilor sînt foarte mulţumiţi de condiţiile oferite micuţilor. În şcolile din comuna noastră au fost rea­lizate lucrări de reabilitare, dispunem în toate şcolile de condiţii optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Am reuşit să obţinem un microbuz şcolar pentru transportul elevilor la şcoala din centru.

Rep.: Aveţi prevăzute extinderi ori alte investiţii la reţeaua de alimentare cu apă potabilă?

I.R.: În comună avem sistem centralizat de alimentare cu apă, dar sînt zone în care apa nu ajunge, datorită diferenţei de nivel. Anul trecut s-a montat o conductă pentru apă rece, pe o distanţă de 2 km, în colonia Vaduri şi în satul Vădurele. Acum lucrăm la un proiect mai mare pentru a elimina  neajunsurile de care vorbeam. Vrem să facem un rezervor mai mare, de cel puţin 10.000 m.c., în zona Bisericani, ca apa să vină prin cădere liberă, să putem alimenta cu apă şi zona Gloduri. E o zonă cu un potenţial turistic ridicat, este foarte tentantă pentru investitori. Se vor construi acolo multe pensiuni, hoteluri şi baze turistice. Un motiv în plus de a rezolva cît mai repede şi problema alimentării cu apă a zonei respective. Sigur, noi în atenţie avem mai multe proiecte cu menirea clară de contribui la dezvoltarea şi prosperitatea comunităţii noastre.

Rep.: Numai cu apa nu rezolvaţi în totalitate problema valorificării potenţialului turistic din întrega comună Alexandru cel Bun. Ce alte proiecte veţi mai promova în această direcţie?

I.R.: Anul trecut am realizat Planul Urbanistic General, PUG-ul cum i se zice. Ne-am propus realizarea mai multor obiective investiţionale mari, care vor veni în sprijinul tinerilor, dar şi al turiştilor care vin în zona noastră. Este vorba de realizarea unui stadion modern şi a unui bazin de înot în satul Bistriţa, în punctul "Pe picior". La Bisericani vrem să facem un centru social modern, cu 400 de locuri, destinat persoanelor de vîrsta a treia. Acest centru va fi realizat în cola­borare cu primăria oraşului Bienasco din Italia, care este înfrăţit cu municipiul Piatra Neamţ. Italienii vor să le punem la dispoziţie 4,5 ha teren, pe care vor investi 7,5 milioane euro. Astfel se vor crea şi noi locuri de muncă şi surse suplimentare de venit la bugetul local.  

Rep.: Dezvoltarea unei localităţii depinde de modernizarea infrastructurii. Gaz şi apă aveţi în comună. Ele oferă un plus de atractivitate potenţialilor investitori. Cum apreciaţi că sînt drumurile şi uliţele din comuna Alexandru cel Bun?

I.R.: Încă mai avem de rezolvat multe probleme în privinţa stării drumurilor comunale şi uliţelor săteşti. Anul trecut s-a reuşit asfaltarea a cîte un kilometru de drum comunal în satele Agîrcia, Vaduri şi Viişoara, s-au făcut balastări pe alţi 5 km de drumuri. În pri­vinţa stării drumurilor comunale, necazurile cele mai mari le au oamenii în zonele de prelungire a drumurilor să- teşti spre drumurile forestiere. Aici sînt şi mai mulţi stăpîni. Drumurile forestiere aparţin de Regia Naţională a Pădurilor, iar cursurile de apă de Apele Române. Nu sînt bani pentru regularizarea cursurilor de apă, pentru realizarea digurilor de retenţie, pentru decolmatări. Noi, cu fonduri locale, nu putem interveni în aceste zone, pentru că nu le avem în administrare. Cînd vin ploi mai mari, abia de  se mai poate circula în acele zone, drumurile săteşti fiind distruse de torenţi. Vom solicita sprijinul Prefecturii, Consiliului Judeţan Neamţ şi al Guvernului pentru a găsi  posibilitatea legală de trecere în administrarea noastră a drumurilor din zonele respective, ca să putem obţine fonduri pentru repararea şi întreţinerea lor. Locuitorii de acolo au la dispoziiţie un autobuz, dar circulă foarte greu din cauza stări precare a drumurilor din zonele respective.

Rep.: Cum vă  simţiţi la Viişoara? Vă întreb acum, cînd sînteţi şi primarul comunei, nu doar locuitorul ei?

I.R.: Simt că sînt un fiu al acestei comune, oamenii mă cunosc, mă bucur că au încredere în proiectele mele, motiv pentru care  şi-au pus mari spe­ranţe în mine. Am gînduri mari în privinţa viitorului comunei Alexandru cel Bun, voi promova proiecte îndrăzeţe pentru dezvoltarea şi prosperitatea zonei. Vreau ca oamenii de aici să beneficieze de condiţii cît mai civilizate de trai, de servicii de calitate, care să-i apropie cît mai mult de nivelul urban de viaţă.

Tina CONDREA