"Consider că pîrtia de schi este prioritatea zero în dezvoltarea turismului
pe Masivul Ceahlău", declară domnul primar Constantin Şchiopu

Rep.: La sosirea noastră, vremea pe Masivul Ceahlău era extraordinar de frumoasă, peste tot era un alb strălucitor, un strat mare de zăpadă punînd stăpînire deplină pe munţi. Timpul - foarte bun pentru toate sporturile de iarnă. De aici şi prima întrebare: Pe cînd şi pîrtie de schi în Staţiunea Durău? Vă întreb pentru că asta e o mai veche doleanţă a dumneavoastră, o investiţie la care ţineţi foarte mult, pentru care vă zbateţi s-o realizaţi cît mai repede cu putinţă...
Constantin Şchiopu: Pentru mine, această investiţie rămîne prioritatea-prio­rităţilor. Aş putea  spune chiar că am mai candidat pentru un mandat de primar, tocmai ca să pot realiza pîrtia de schi de la Durău. La consfăturirea pe probleme de turism, de la Gura Humorului, m-am întîlnit cu doamna ministru Elena Udrea. I-am prezentat zona şi, normal, am discutat şi despre pîrtia de schi pe care intenţionez  s-o realizez în Staţiunea Durău. Urmează să mă duc şi la Bucureşti cu mai multe documente. Vom continua discuţiile cu conducerea Consiliului Judeţean Neamţ, cu domnul preşedinte Vasile Pruteanu. Consider că pîrtia de schi este prioritatea zero în dezvoltarea turismului pe Masivul Ceahlău. E o mare realizare că s-a dat drumul circulaţiei şi pe drumul axial ce vine spre Masivul Ceahlău, pe la Izvoru Muntelui. Acum avem un circuit turistic deschis, nu mai stăm ca într-un fund de sac, să fie turistul nevoit să se întoarcă de la Ceahlău, tot pe acolo pe unde a venit. Dacă se grăbeşte, scurtează drumul spre Durău şi vine pe axial. Dar nu-i singurul motiv pentru care alege această rută. Peisajul de la Izvoru Muntelui în sus, prin pădure, este nemaipomenit de frumos, mai ales că vreme de mulţi ani nu s-a mai circulat cu maşina prin acea zonă.

Rep.: Nu doar pîrtia de schi constituie o alternativă viabilă pentru dezvoltarea şi promovarea turismului pe Masivul Ceahlău. Contează şi ce peisaj i se oferă trecătorului prin zonă,  pînă să ajungă la Legendarul Ceahlău, Olimpul Moldovei, cum i se mai spune. Acum, turistul deja are de ales între două rute spre Durău. În perspectivă, o vedeţi şi pe a treia?
C.Ş.:  Sigur că da. Deja am discutat cu primarul comunei Bicazu Ardelean să unim cele două localităţi, printr-un drum asfaltat, pe cealaltă parte a Masivului Ceahlău, prin Poiana Stănile. Aşa vom deschide un nou traseu turistic de o rară frumuseţe şi atractivitate, o legătură mai directă, mai rapidă şi mai apropiată între Masivul Ceahlău şi Cheile Bicazului. Ne gîndim foarte serios să promovăm, în parteneriat, un proiect intercomunitar între Primăriile  Ceahlău şi Bicazu Ardelean. Aşa vom putea fructifica posibilităţile de finanţare oferite prin fondurile europene alocate pe măsura 322, pentru dezvoltarea rurală şi renovarea satelor. E drept că, în paralel, căutăm şi alte surse de finanţare. Între timp va trebui să facem demersurile necesare ca drumul din Bicazu Ardelean spre Ceahlău să-l trecem din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, în patrimoniul consiliilor locale ale celor două comune. Acum are statut de drum forestier. Prin FEADR, am obţine 6 milioane euro pentru un astfel de proiect.
Rep.: O largă deschidere turistică, cu un potenţial foarte ridicat, o are şi zona riverană Lacului de acumulare Bicaz. Ce proiecte aveţi în vedere pentru punerea în valoare a minunatului peisaj de acolo?
C.Ş.: Ca să vă răspund, va trebui să revin la proiectul cu pîrtia de schi de la Durău. După ce ea va fi realizată, vom lega mult mai bine lacul de acumulare cu o bună parte a Masivului Ceahlău. Mă refer la telescanul care va deservi pîrtia de schi. El va putea fi folosit şi pe timp de vară, turiştii vor avea posibilitatea să admire de sus peisajul, în timp ce se deplasează rapid dintr-un loc în altul, în zona Ceahlăului şi a lacului de acumulare. Fac plajă pe malul lacului, dar pot trage şi o fugă pînă sus la Fîntînele ca să bea o bere.

Rep.: În atenţie mai aveţi şi alte proiecte ori investiţii care vizează în mod deosebit activitatea turistică de pe Masivul Ceahlău?
C.Ş.: Normal. În primul rînd trebuie reabilitată şi modernizată infrastructura în toată Staţiunea Durău şi în împrejurimile Masivului Ceahlău. Neapărat trebuie reabilitat drumul de coastă, pînă sus la releu. În Staţiunea Durău trebuie musai rezolvată şi problema canalizării. Am discutat cu domnul deputat Culiţă Tărîţă, ne-a promis că se va implica, ne va ajuta ca să creăm condiţii bune pentru dezvoltarea turismului în zonă. Cînd am amintit de infrastructura de la Durău, m-am referit în primul rînd la starea drumurilor de acolo, trebuie regîndită reţeaua rutieră şi pieto­nală din toată staţiunea, pentru o cît mai bună fluidizare a traficului rutier. Totodată, în atenţie avem un proiect mai amplu, asupra căruia vom insista foarte mult, să-l studiem pînă în cel mai mic detaliu. Este un proiect pe care vrem să-l promovăm în parteneriat cu ACR-ul. Vrem să realizăm un traseu pentru circulaţia ATV-urilor. Bunăoară, să fie amenajat un traseu turistic ca să se poată merge cu ATV-ul pînă în Cheile Bicazului. Este şi asta o modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber. Pentru cei care sînt pasionaţi de asemenea mijloace de transport.
Rep.: În ultima vreme, activitatea turistică din Staţiunea Durău a dat semne reale de revigorare. Pe timpul verii sînt perioade cînd spaţiile de cazare sînt integral ocupate, iar la fiecare sfîrşit de săptămînă în toată staţiunea este forfotă mare.  Se observă şi un interes mai mare din partea celor dispuşi să investească în zonă?
C.Ş.: Adevărul e că, în ultima vreme, mai exact din toamnă  încoace,  lucrurile  s-au mai potolit, a mai scăzut elanul investitorilor. Sper să se revină la perioada dinainte. Timp în care va trebui să ne implicăm şi noi, autorităţile locale şi judeţene, în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii din zona Masivului Ceahlău.  După ce vom pune la punct drumurile, şi vor fi toate asfaltate, vom realiza peste tot alimentări cu apă şi canalizări, vom dezvolta şi diversifica baza turistică şi sportivă, şi atunci altul va fi şi curajul celor interesaţi să investească în zona noastră. Abia atunci  zona va fi cu adevărat atractivă pentru investiţii în activităţi turistice şi nu numai. Discutam cu cineva din Constanţa şi îmi spunea că, în ultima perioada, le este mai uşor să vină la Ceahlău, decît să mai meargă pe Valea Prahovei. Zona de acolo este deja ocupată de bucureşteni, e un adevărat calvar să ajungi pînă acolo. La noi  zona  încă  nu-i atît de aglomerată, chiar dacă are un potenţial turistic foarte ridicat. Din păcate, încă nu-i valorificat la cote maxime. 

Rep.: Aţi propus conducerii judeţului ca zona riverană lacului de acumulare să treacă în administraţia autorităţilor locale. Cît de benefică ar fi această măsură  pentru turism şi primăriile din zonă?
C.Ş.: Voi continua să mă zbat pentru a rezolva această problemă. Încă nu avem răspunsuri clare la această chestiune. Dar va trebui să mai aşteptăm o vreme, să lăsăm să se mai "aşeze" lucrurile la nivel central, guvernamental. Trebuie întocmit un proiect de hotărîre de guvern, şi dată o lege în acest sens. Prevăd că va fi foarte dificil, nu cred că Hidroelectrica va ceda chiar aşa de uşor terenul. Sînt şi aici "băieţi deştepţi" care ţin cu dinţii de această zonă. Dar noi nu vom renunţa la această idee, poate vom reuşi pînă la urmă. Altfel am gospodări noi zona, ea ar fi mai curată şi mai atractivă pentru dezvoltarea activităţilor turistice.

Rep.: Pînă acum am discutat despre problemele mari ale turismului din această zonă. Dar oamenii nu v-au ales primar numai pentru asta. Ei au nevoie de implicarea dumneavoastră şi în alte domenii de activitate, care le vizează, în mod direct ori indirect, viaţa de zi cu zi. Vara trecută aţi plecat la drum într-un nou mandat de primar, vă confruntaţi acum cu o perioadă de austeritate generată de criza economică mondială. Sînteţi un om răzbătător, cu multă experienţă în administraţia publică locală, nu vă daţi bătut cu  una cu două. Pînă acum aţi dovedit că ştiţi să aduceţi bani în comună, să vă descurcaţi şi cu bani mai puţini la bugetul local. În acest context, care sînt planurile pentru perioada imediat următoare?
C.Ş.: Cred că bunii gospodari din comuna Ceahlău nu se plîng aşa tare că  i-a lovit criza economică. Criză este atunci cînd chiar nu vrei să faci nimic. Poate să curgă lapte şi miere în jurul tău, spui  şi atunci că-i criză, dacă nu faci nimic. Munteanul e învăţat să muncească mult, ca să aibă de toate în gospodărie. Au brînză în putină şi fîn în pod, pentru că au muncit o vară întreagă. Lucrul este valabil şi pentru cei din administraţia publică locală. Dacă vom sta cu mîinile încrucişate, în loc să întocmim studii de fezabilitate şi proiecte, nu vom realiza nimic în comună. Acum, cea mai mare atenţie acordăm proiectului mai "proaspăt", cel privind realizarea pîrtiei de schi.

Rep.: Aveaţi în derulare şi un proiect mai "vechi", pentru care era aprobată şi finanţarea. Care e soarta lui?
C.Ş.: Vă referiţi la proiectul prin care urmează să realizăm sistemul centralizat de alimentare cu apă în comuna Ceahlău. Este o investiţie mai mare, care se va face cu fonduri guvernamentale. Va trebui să aşteptăm să mai crească ziua, să iasă niţel soarele ca să ne putem apuca serios de treabă. Pe timp de iarnă nu te poţi apuca să faci săpături pentru captarea surselor şi pentru aducţiunea de apă. Prin proiect, alimentarea cu apă presupune realizarea a două tronsoane, unul pentru satul Ceahlău şi celălalt pentru satul Bistricioara.

Rep.: Văd că deja staţi cu ochii aţintiţi şi spre alte proiecte, destul de ambiţioase şi ele. Ce investiţii mari vizează ele?
C.Ş.: Proiectul imediat următor, pe care îl voi depune la Ministerul Mediului, va fi cel pentru realizarea sistemului de canalizare în satele Ceahlău şi Bistricioara, precum şi realizarea alimentării cu apă în satul Pîrîul Mare. Alimentarea cu apă, pentru care este aprobată finanţarea, se va face tot cu fonduri alocate de Ministerul Mediului. O investiţie pe care, aşa cum spuneam adineauri, o vom începe imediat ce timpul bun de lucru ne va permite. Adevărul e că, în promovarea proiectelor pentru fondurile europene, ne-au ţinut blocaţi problemele ivite cu SAPARD-ul. Neapărat va trebui să întocmim un proiect şi să căutăm surse de finanţare pentru reabilitarea căminului cultural şi a muzeului sătesc. Am discutat cu printele paroh de la biserica de la Palatul Cnejilor, vrem ca împreună să promovăm un proiect pentru reabilitarea monumentelor istorice din zonă, sînt acolo nişte construcţii care datează din secolul al  XVI-lea. Biserica a fost reabilitată şi resfinţită în urmă cu cîţiva ani. Alături avem muzeul sătesc unde, de-a lungul vremii,  s-au adunat multe exponate valoroase. Vrem să restaurăm cît se poate din Palatul Cnejilor, să nu mai fie doar nişte ruine, aşa cum arată acum.

Rep.: În continuare, în unităţile de învăţămînt, ce lucrări de investiţii urmează să se realizeze?
C.Ş.: Vom promova proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea şcolilor din comuna Ceahlău, precum şi a dependinţelor unităţilor de învăţămînt. În prezent, consider că şcolile arată bine, au încălzire centrală. Cu fonduri repartizate prin Compania Naţională de Investiţii a fost construită o sală de sport modernă, cu 150 de locuri.

Rep.: Special am lăsat la urmă un alt obiectiv important pentru care, ani de-a rîndul, v-aţi zbătut să-l menţineţi pe linia de plutire. Ba mai mult, aţi bătut pe la nenumărate uşi pentru a face rost de banii necesari reabilitării şi modernizării acestei unităţi de interes zonal, nefiind doar în folosul oamenilor din comuna Ceahlău. Fireşte, este vorba de fostul Spital Ceahlău, Unitatea medico-socială, după noua titulatură de acum.
C.Ş.: Detalii de ordin medical v-a ofe­rit domnul doctor Ioan Brăiescu, managerul acestei unităţi sanitare. Doctorul Brăiescu spunea de completarea dotării medicale. Noi, ca autoritate locală, ne gîndim că dacă nu vom putea găsi banii necesari pentru procurarea de apartură medicală, să apelăm la un sistem de leasing pentru dotarea unităţii medico-sociale din comuna Ceahlău, care deserveşte populaţia din toată zona, din tot judeţul Neamţ. Acum, este o unitate de interes judeţean, nu doar de interes local ori zonal. Profit şi de această ocazie pentru  a-i ruga pe consilierii judeţeni, conducerea Consiliului Judeţean Neamţ, conducerile primăriilor din zona noastră să dea atenţia cuvenită acestei unităţi medicale, ca să o putem păstra. Odată închisă, aşa rămîne! Cei care au de pierdut sînt bolnavii. Am discutat  în mai multe rînduri cu domnul Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, sper într-o colaborare bună, fiind vorba despre o prioritate me­dicală pentru zona noastră.
Rep.: În ultima vreme s-a investit foarte mult în Unitatea medico-socială Ceahlău. Cum şi de unde aţi reuşit să faceţi rost de fondurile necesare?
C.Ş.: Aici s-au investit vreo 8 miliarde lei vechi, bani pe care i-am adus de la Ministerul Muncii. Ţin să remarc colaborarea foarte bună pe care am avut-o cu doamna Claudia Chirilă, director la Direcţia Muncii, căreia îi mulţumesc şi pe această cale. Fondurile pentru reabilitarea şi modernizarea Unităţii medico-sociale Ceahlău s-au derulat prin Direcţia de Muncă Neamţ. Vom întocmi şi alte proiecte şi vom căuta sursele de finanţare pentru extinderea acestei unităţi sanitare, cu o cantină socială şi crearea de noi locuri de internare pentru bolnavi. Vom continua modernizarea acestei unităţi medicale, în primăvară se va reface exteriorul, reabilitarea interioarelor s-a realizat, există înclăzire centrală în toată clădirea. Asistenţa medicală este asigurată de cadre calificate, cu experienţă în această activitate. Vrem să creăm condiţii cît mai bune, să putem rivaliza cu unităţile me­dicale de profil din toată ţara. Avem aici şi staţia de ambulaţă dotată cu 3 maşini, care deservesc populaţia din zonă. Maşinile sînt bine dotate, au personal ca­lificat.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveţi? Mă refer la cele care să aibă legătură directă cu unitatea medicală?
C.Ş.: Avem semnat contractul de finanţare pentru construcţia unui bloc de locuinţe, tip ANL. El va fi destinat medicilor, profesorilor şi altor specialişti care vor lucra şi se vor stabili în zona noastră. Intenţia noastră e să înfiinţăm aici şi un centru de permanenţă, pentru pri­mirea urgenţelor din zonă. Avem o bună colaboare cu parohiile din zonă, sub oblăduirea preotului protopop Mihai Damian, cu toţii ne ajută cu alimente pentru unitatea medicală.
Tina CONDREA