"În atenţie avem mai multe proiecte pentru apă-canal, asfaltarea drumurilor

şi de protecţie a mediului", declară domnul primar Vasile Aleca

Rep.: Sînteţi un primar cu state vechi, un om de acţiune, un om care se zbate şi reuşeşte să facă rost de fonduri pentru a promova investiţii ample, de reală utilitate publică. Sub acest aspect, şi nu numai, cum apreciaţi că a fost anul 2008?

Vasile Aleca: Consider că 2008 a fost un an bun, dar putea să fie şi mai bun. Cînd spun asta mă refer la investiţiile pe care nu am reuşit să le finalizăm. Este vorba de grădiniţa din cadrul Grupului Şcolar "Mihail Sadoveanu" Borca, investiţie care trebuia realizată cu fonduri de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, derulate prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ. Anul ar fi fost mai bun şi dacă am fi încheiat acţiunea de retrocedare a terenurilor cu vegetaţie forestieră şi punerea oamenilor în posesie cu bucata de pădure solicitată. Bine era dacă ar fi fost rezolvate şi problemele persoanelor care au şi acum dosare pe rolul instanţelor de judecată. Deşi cazurile lor nu ţin de Primăria Borca, ci de Comisia judeţeană de fond funciar.

Rep.: În momentul de faţă cîţi oameni umblă cu jalba în proţap pe la instanţe pentru a cere pădurea cuve­nită?

V.A.: În primă fază, Judecătoria dă oamenilor cîştig de cauză, dar Comisia judeţeană face întîmpinare, după care oamenii pierd în instanţa de judecată. La ora actuală mai sînt vreo 80-100 de cetăţeni care încă mai sînt nevoiţi să se adreseze instanţelor pentru a-şi cere drepturile. Sperăm ca în termen cît mai scurt să se rezolve favorabil şi problemele acestor oameni. Fac precizarea că nu-i vorba de oamenii care, o vreme, au refuzat amplasamentele pe care urma să se facă punerea în posesie, pe motiv de proastă calitate a materialului lemnos. În cazurile de faţă este vorba de cetăţenii care nu au primit deloc pădure, nu dintre cei care au refuzat amplasamentele. Abia după ce îşi vor cîştiga drepturile în instanţă, vom vedea care sînt amplasamentele pe care urmează să se facă punerea în posesie pentru pădurea cuvenită.

Rep.: Cîte din investiţiile nerealizate ori nefinalizate anul trecut au sorţi de izbîndă în acest an?

V.A.: Pentru anul în curs, avem în atenţie mai multe gînduri şi proiecte. Chiar mai multe faţă de ce cele de la începutul lui 2008. Din păcate nu se mai potrivesc condiţiile. Nu se compară ce puteam face anul trecut cu ce posibilităţi ni oferă acum. Din păcate, criza economică îşi face tot mai simţită prezenţa şi la noi. Sperăm să nu fim afectaţi în privinţa restructurărilor de personal la nivelul administraţiei publice locale. Noi lucrăm cu oameni foarte puţini la primărie, sîntem sub normativ. Conform legii ar fi trebuit să fim 28 de salariaţi, dar sîntem acum numai 13 angajaţi. În aceste condiţii nu avem de unde să mai diminuăm numărul de personal, că şi aşa avem avem o reducere de peste 50 la sută. Nu mai avem de unde reduce.

Rep.: Aveţi experienţă în accesarea de fonduri externe şi derularea de investiţii cu finanţare europeană. Aţi dat în folosinţă alimentarea cu apă, cea realizată prin programul SAPARD. Acum iarăşi s-a dat "undă verde" fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală şi renovarea satelor. Spre ce investiţii vă orientaţi acum?

V.A.: Avem deja întocmit un proiect integrat în valoare totală de 2,5 milioane euro, care include mai multe investiţii de interes public. Este vorba de asfaltarea unor porţiuni de drum din comuna Borca, construcţia unei grădiniţe în satul Pîrîul Cîrjei, realizarea canalizării şi  extinderea reţelei de alimentare cu apă. Tot aici avem prinsă şi investiţia privind amenajarea pieţii din centrul comunei şi modernizarea centrului civic. În atenţie avem mai multe proiecte.

Rep.: Ce domenii vizează ele?

V.A.: Cele mai multe vor fi proiecte pe mediu. Noi am mai derulat investiţii în acest domeniu. Dar încă mai avem multe de rezolvat în privinţa cursurilor de apă, a torenţilor, pentru protecţia mediului şi ecologizarea zonei. Probleme deosebite cu torenţii avem în satele Pîrîul Cîrjei şi Pîrîul Pîntei.  În anii din urmă, în aceste zone, au fost făcute lucrări, dar ele s-au deteriorat foarte tare acum. Neapărat trebuie intervenit cu lucrări mai ample şi mai complexe, pentru a proteja de inundaţii gospodăriile şi vieţile oamenilor. Trebuie să aibă şi ei o viaţă mai liniştită, pentru că acum stau cu frica în sîn ori de cît de cîte ori văd că se înnorează ori se aud tunete. Urmează să înceapă cît de curînd lucrările de regularizare a rîului Bistriţa, în zona Borca - Poiana Teiului. Sperăm să se ajungă şi cu lucrările din cadrul unui alt proiect, cel de la Iacobeni-Suceava spre Sabasa. În anii din urmă, de la Banca Mondială au fost alocate fonduri pentru lucrări de regularizare pe Bistriţa, în satele Sabasa şi Borca. Viiturile din ultimii ani au afectat o parte din lucrările de regularizare deja executate, chiar dacă ele au fost de bună ca­litate. Albia Bistriţiei, în zona Sabasa, s-a lăsat foarte mult, lucrările făcute atunci sînt acum mai sus decît nivelul albiei, parcă sînt suspendate în aer. Trebuie făcute praguri de colmatare, ca la viiturile mai mari să nu se distrugă în tota­litate lucrările făcute.

Rep.: Aţi vorbit de proiectul integrat de 2,5 milioane euro. Vă gîndiţi şi la un proiect intercomunitar pentru care se alocă sume mai mari?

V.A.: Nu excludem nici această variantă, ea reprezintă o reală oportunitate de a aduce mai multe fonduri în comunitate. Avem un proiect mai vechi pe care vrem să-l realizăm în parteneriat cu comunele Farcaşa şi Poiana Teiului. Este un program de salubrizare a zonei,  nu-i pus în practică, însă nu renunţăm la el. Împreună putem realiza  şi alte proiecte cu investiţii comune.  Sînt investiţii de perspectivă. Cum s-a văzut, acum în atenţie avem mai multe proiecte, pentru apă-canal, asfaltarea drumurilor şi de protecţie a mediului.

Rep.: La începutul discuţiei v-aţi exprimat nemulţumirea faţă de faptul că nu s-a realizat acea grădinţă în Borca. Se va face şi asta pînă la urmă. Aşa cum de altfel s-a reuşit realizarea mai multor lucrări de reabilitare a unităţilor de învăţămînt. Sînteţi mulţumit de cum arată acum şcolile in comuna Borca? 

V.A.: În şcoli s-au realizat foarte multe lucrări bune şi frumoase, care duc la ridicarea calităţii învăţămîntului din comuna Borca. Unităţile mari de învăţămînt au încălzire centrală, vom continua această acţiune şi la şcolile mai mici. Pînă acum au fost schimbate acoperişurile, s-a adus mobilier nou, s-a pus tîmplărie termopan. Trebuie doar mai multă dragoste de carte din partea elevilor, că avem cadre didactice foarte bune, calificate, îşi fac meseria cu multă dragoste.

Rep.: Cum sînt acum drumurile din comuna Borca?

V.A.: Drumurile de la noi nu sînt într-o stare foarte bună, dar nici nu putem spune că sînt rele. Am intervenit mereu pe ele, ca să fie circulabile. Prin proiectul integrat pe care îl promovăm vrem să mai asfaltăm o parte din drumurile din comuna Borca. Ne intereseză foarte mult continuarea  lucrărilor de la drumul judeţean 209 B, cel care face legătura directă cu Nordul Bucovinei. Este cea mai scurtă cale de acces spre Fălticeni-Suceava. Ar fi foarte benefică această investiţie pentru zona noastră, una cu un potenţial turistic foarte ridicat.

Rep.: Ce trebuie făcut  pentru ca turiştii să şi rămînă în zonă, să nu fie doar în trecere? Mă refer la investiţiile de primă urgenţă.

V.A.: Mai întîi trebuie bine pusă la punct infrastructura. Cînd spun asta, mă refer, în primul rînd, la această cale de acces direct spre Nordul Moldovei. La ultima şedinţă de la Consiliul Judeţean Neamţ, în care s-a discutat şi dezvoltarea turismului în Neamţ, am ridicat problema acestui drum judeţean. Anul trecut, la Borca, s-au turnat 3 km de asfalat pe drumul judean, drept urmare a crescut mult şi valoarea terenurilor din zona respectivă. Semn că turismul poate prinde rădăcini în zonă, că oamenii deja sînt interesaţi pentru realizarea de case de vacanţă şi de pensiuni turistice.

Tina CONDREA