Rep.: Văd că sînteți înconjurat de mormane de hîrtii. Pe toate le răsfoiți, le puneți ba într-un loc, ba în altul. O vînzoleală care, cu siguranță, este ge­nerată de întocmirea proiectului de buget pentru anul în curs. Se vede de la o poștă că nu vă mulțumesc sumele alocate, nu vă permit realizarea obiectivelor propuse. Greșesc cumva?
Petru Gherghel: Nu. Bugetul din acest an este sub orice critică, resursele financiare sînt  foarte reduse. Nu avem bani nici măcar pentru a plăti datoriile făcute anul trecut. Nici vorbă de investiții! Este foarte greu. Avem datorii la constructori, chiar și de acum 2 ani. Este aici cazul fondurilor ce trebuiau  alocate pe Ordonanța 7/2006 pentru infrastructură și a celor pentru construcția grădiniței din centrul comunei Tupilați, cea din fața noului sediu al primăriei.
Rep.: Ce investiții urmau să se rea­lizeze cu finanțare guvernamentală prin Ordonanța 7/2006? Pentru că vorbiți de o datorie către constructor, dar, practic, ea nu este a primăriei, ci a celui care    n-a virat banii...
P.G.: Noi n-am primit toți banii de la guvern, dar constructorul cere datoria de la primărie. Este vorba de 1,7 mi­liarde lei vechi. Finanțarea prin Ordonanța 7 s-a dat pentru construcția a două poduri peste cursul Valea Albă, în satele Arămoaia și Tupilați, valoarea totală a investiției ridicîndu-se la peste 19 miliarde lei vechi. Podurile sînt făcute, este întocmit procesul verbal de recepție finală a lucrărilor, numai că ele nu sînt integral achitate. Este o investiție de mare utilitate publică, dat fiind faptul că oamenii erau nevoiți să treacă direct prin apă, pentru a ajunge la casele lor ori la terenurile agricole. Cînd venea apa mare, cetățenii rămîneau izolați de restul comunei. Și este vorba de locuitorii din două sate. Acum sînt foarte mulțumiți de investiția realizată, au scăpat de coșmarul de a fi rupți de lume. Mă refer la situațiile de urgență, acolo nu puteau ajunge pompierii ori mașina salvării.
Rep.: Din exterior, noua grădiniță arată foarte frumos, are o arhitectură aparte, ieșită din tiparul unităților de profil. Ce ar mai fi de făcut la ea?
P.G.: Nu mare lucru. Mai sînt de executat niște finisaje interioare și exterioare. Ne-ar mai trebui vreo două mi­liarde lei vechi ca să terminăm tot ceea ce mai e de făcut la noua grădiniță, ca   s-o putem da în folosință. Cu mobilierul ne-am descurca, îl putem folosi pe cel vechi, dacă nu avem bani de unul nou.
Rep.:  În comună aveați două școli, pînă la urmă trebuia să rămîneți numai cu una. În final ce s-a hotărît?
P.G.: Școala din satul Totoiești s-a închis, întrucît era frecventată de numai 10 elevi, care făceau ore simultan, cu un singur învățător. Inspectoratul Școlar Județean Neamț a decis închiderea acestei unități de învățămînt. Elevii fac naveta cu autobuzul la școala din Tupilați, pentru că nu avem microbuz școlar. Școala din centru este reabilitată, sînt create condiții bune pentru elevi și cadrele didactice. Sînt procurate lemne de foc, nu sînt probleme cu încălzirea în școală.
Rep.: La un moment dat, pentru accesarea fondurilor europene alocate pentru renovarea și dezvoltarea satelor, lucrați, în paralel, la două proiecte. Pînă la urmă a trebuit să renunați la unul și să vă rezumați numai la proiectul integrat. Ce obiective investiționale mari cuprinde acesta?
P.G.: În vara anului trecut, în luna iulie, am depus doar proiectul integrat pe care l-am întocmit pentru absorbția de fonduri europene, în sumă totală de 2,5 milioane euro. Ca investiții, în proiect avem incluse: reabilitarea căminului cultural, construcția unui centru social de zi pentru elevi tip after school, asfaltarea a 7,5 km de drumuri comunale și ulițe sătești, precum și achiziția de utilaje pentru serviciile de interes public. Zilele acestea așteptăm specialiștii FEADR pentru vefiricarea în teren.
Rep.: Ați renunțat definitiv la celălalt proiect, ce viza tot finanțarea europeană pe măsura 322?
P.G.: Deja avem obținută hotărîre judecătorească privind înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, avînd ca partener primăria Văleni. Am hotărît să continuăm lucrările la proiectul intercomunitar, să-l avem pregătit dacă se vor mai acorda finanțări pe măsura 322. Este un proiect intercomunitar care include investiții comune, dar și investiții proprii, pentru fiecare localitate în parte. Valoarea lor totală poate ajunge pînă la 6 milioane euro. Ca investiții proprii, noi ne propunem extinderea rețelei de alimentare cu apă, reabilitarea și moder­nizarea oborului comunal, precum și asfaltarea drumului care face legătura între cele două unități administrativ-teritoriale. Cea din urmă, fiind o investiție comună a ADI.
Rep.: Acum, la orizont se prefi­gurează o altă oportunitate de finanțare europeană pentru comunitățile locale rurale. Este vorba de fondurile care se vor aloca pe măsura 125. Ce pregătiți în acest sens?
P.G.: Deocamdată, numai ne-am gîndit. Din păcate, nu avem bani pentru întocmirea proiectului prin care să putem accesa aceste fonduri. Avem drumuri care se încadrează în criteriile de finanțare europeană, mă refer la cele care duc spre terenurile agricole. Sînt fonduri europene care ne-ar prinde foarte bine, le-am folosi pentru asfaltări de drumuri. În perspectivă, avem în atenție și această posibilitate de finanțare.
Rep.: Pentru accesarea fondurilor de mediu alocate în mediul rural, ați făcut ceva?
P.G.: Încă de anul trecut avem depus un asemenea proiect la Ministerul Mediului. Fondurile le-am solicitat pentru amenajarea unui parc comunal, în suprafață de un hectar. Avem un loc foarte bun pentru așa ceva, el se află în apropierea oborului. Dar, deocamdată, nu am primit nici un răspuns în privința finanțării lui.
Rep.: Vara trecută v-ați mutat în casă nouă, sediul primăriei dînd un aer de modernitate centrului civic. Ce părere au oamenii? Mă refer la calitatea serviciilor oferite de funcționarii publici. Se ridică și ea la nivelul condițiilor de lucru de care beneficiază ei, acum?
P.G.: Obligatoriu, serviciile publice trebuie să fie mai bune, pentru că altfel se poate lucra acum cu omul. Angajații primăriei nu mai stau înghesuiți în doar cîteva încăperi, și acelea foarte mici. Sîntem în slujba cetățenilor, aleși și plătiți pentru asta. Trebuie să avem grijă de oameni, să le ascultăm necazurile, să le rezolvăm problemele, în limitele competențelor noastre legale. Zilnic vin oamenii la primărie, mînați de diverse treburi. Au necazuri cu pămîntul ori au nevoie de diferite acte, avize ori auto­rizații.
Rep.: Ce se se va întimpla cu ve­chiul sediu al primăriei, că aveți clădirea în patrimoniu? De fapt numai o jumătate din ea...
Rep.: Deocamdată clădirea e liberă, fiind în conservare. Intenționăm ca, acolo, să amenajăm spații pentru acti­vități medicale, pentru un cabinet sto­matologic. Rămîne de văzut cum vom proceda pînă la urmă, că asta nu depinde numai de noi.
Rep.: La ieșirea din iarnă, cu drumurile comunale credeți că vor fi pro­bleme deosebite?
P.G.: Drumurile arată bine. Anul trecut au fost balastate și reprofilate. În perioada de iarnă, ne luptăm cu zăpezile. Avem încheiat contract pentru deszăpezire, cu o firmă specializată. La noi, cum bate mai mult vîntul, imediat pot apărea și problemele, chiar dacă nu ninge prea tare.
Rep.: Să ne gîndim că vor veni și vremuri mai bune. Ar fi oportună o investiție pentru realizarea alimentării cu apă și a canalizării? Că nu ați amintit nimic despre așa ceva...
P.G.: Avem în vedere și această investiție. Pentru înființarea sistemelor de aducțiune cu apă și de canalizare, sîntem prinși în programul Consiliului Județean Neamț, în cea de a doua etapă de implementare a proiectelor pentru apă și canal. Noi aveam făcut un proiect pe fonduri europene, dar nu a fost declarat eligibil la București, la FEADR. 
Rep.: Cum ați rezolvat problema salubrizării localităților?
P.G.: În vara trecută am desființat gropile de gunoi, așa cum prevăd normele europene de mediu. Au fost amenajate locurile respective, prin însămînțarea lor cu iarbă. Pentru colectarea deșeurilor menajere de la gospodăriile populației, avem încheiat contract cu o firmă specializată care vine săptămînal în comună pentru a ridica gunoiul. Acum, la început, e mai greu cu plata pentru acest serviciu, oamenii nu sînt obișnuiți cu așa ceva. 
Tinca CONDREA