Modul în care se împart cheltuielile de încălzire pentru spațiile comune a devenit unul dintre cele mai aprinse subiecte în asociațiile de proprietari. Deși toată lumea așteaptă venirea primăverii, însă mai există corvoada facturilor la energia termică pentru încălzire. Și cît vor fi aceste facturi, vor fi și discuțiile între vecini. Toată lumea a fost pusă pe jar de hotărîrea Consiliului Local care stabilește clar că toată lumea trebuie să achite o cotă parte din plata căldurii, indiferent dacă este sau nu branșat la sistemul centralizat. Nu e mai puțin adevărat că exista și o lege care preciza acest lucru, însă unele asociații păreau să fi uitat de ea. Teoretic, nu e ceva de speriat. Dacă un pietrean care își încălzește apartamentul de la centrala LOCATO plătește o sută sau mai multe sute de lei pentru căldură, vecinul cu centrală proprie trebuie să achite doar cîțiva lei la asociație pentru căldura comună. Numai că de multe ori și acești cîțiva lei contează, iar de aici au apărut și disensiunile. În tot acest context, directorul LOCATO  a venit cu o propunere care a stîrnit rumoare: să se renunțe la repartitoarele de costuri, pentru că acestea sînt "o glumă proastă". Apoi a explicat de ce: pentru că ele nu pot ajuta la o repartizare corectă a costurilor decît acolo au fost montate pe mai mult de 80% din calorifere. Nu pot face o repartizare corectă acolo unde două calorifere au și trei nu. Cum era de așteptat, a venit și replica Uniunii Asociațiilor de Proprietari. Puțin precipitată, mai ales că mesajul lui Nicolae Mazilu nu fusese înteles tocmai corect. Uniunea îl contrazice pe Nicolae Mazilu, însă, în final, îi dă dreptate: "Nu sîntem de acord cu domnul Nicolae Mazilu în ceea ce privește eficiența repartitoarelor de costuri. Aceste repartitoare sînt necesare, mai ales în condițiile în care costurile o vor lua razna în continuare. Faptul că la unele asociații, pentru cei fără repartitoare de costuri s-au afișat sume exagerate la întreținere denotă doar nerespectarea reglementărilor în vigoare. Este vina celor care fac repartizarea, însă nu trebuie să se ajungă la renunțarea la repartitoare. S-au auzit multe despre aceste repartitoare. Sînt unii care scot repartitoarele de pe calorifer și le pun la loc doar la sfîrșitul lunii, astfel încît să nu plătească. Însă sistemul este eficient dacă lumea e corectă, iar repartitoare sînt la cel puțin 80% din apartamente", spune Vasile Leonte, președintele uniunii. Acesta găsește și o teorie șocantă privind motivele pentru care directorul LOCATO este împotriva repartitoarelor: "Scopul este ca cei de la LOCATO să scoată gigacalorimetrele și să factureze cît doresc ei". Normal că așa ceva este ilegal, astfel încît nu poate fi pus în aplicare de LOCATO. Dimpotrivă, pentru societatea de termoficare ar fi mai avantajos dacă s-ar contoriza fiecare apartament (cu gigacalorimetru, nu cu repartitoare de costuri - e adevărat). Numai că aceste motivații găsite de președintele uniunii asociațiilor de proprietari denotă starea din asociații.
Nici cei cu centrale proprii nu sînt mulțumiți că trebuie să scoată bani din propriul buzunar. Am primit la redacție o scrisoare de la un cetățean care spunea (pentru "Curierul Locatarului"): "În baza unei circulare emisă de Consiliul Local, locatarii care au centrală proprie sînt obligați să plătească bani pentru conducta de apă caldă de la subsolul blocului, pe motiv că ar fi bun comun. Dar, locatarii cu centrală proprie în apartament primesc apă pe țeava de apă rece, au un singur apometru, și își produc singuri apa caldă. De ce trebuie să plătească conducta de apă caldă? Bun comun înseamnă să se folosească toți locatarii de el, ceea ce la noi nu este cazul. Dacă aleșii locali au luat o astfel de decizie, noi, cei cu centrală proprie, o considerăm nulă de drept, și consi­derăm că este vorba de un amestec în treburile financiare ale asociațiilor și în viața privată a locatarilor". În orice caz, unii pietreni nu au înțeles că asociațiile nu sînt firme offshore, și că trebuie să funcționeze în baza legilor din România. Iar legea spune clar că țevile sînt proprietate comună, indiferent dacă le folosim sau nu. Să nu uităm că în multe țări din occident au fost interzise centralele termice murale. Dacă se întîmplă la fel și în România? În acest caz teoretic, cei cu centrală murală ar fi nevoiți să se rebranșeze la sistemul centralizat - unii o fac deja, din varii motive. Pentru că este vorba de o țeavă proprietate comună, vor apărea doar cheltuieli cu manopera. În cazul în care țeava ar fi doar în proprietatea celor care erau și pînă atunci la sistemul centralizat, s-ar ajunge în situații similare celor din urmă cu cîțiva ani cînd se montau centralele murale. Primul care își montase centrală era proprietar și peste țeava de gaz. Vecinii nu puteau aduce încă o țeavă, însă erau la cheremul celui care montase primul.
Iar în această problemă, a cheltuielilor pe care ar trebui sau nu să le plătească toți locatarii, un argument este adus și de Vasile Leonte: "Există un caz chiar la asociația pe care o conduc. Un cetățean, plecat în străinătate, nu și-a mai deschis centrala de doi ani de zile. I s-au pus de plată 6 lei la întreținere, pentru cheltuieli comune la căldură. Toți pereții apartamentului în cauză sînt încălziți de la vecini, care sînt branșați la sistemul centralizat. Este adevărat că el și-a izolat conductele, dar trebuie respectată legea. Imaginați-vă că, dacă nu ar fi beneficiat de căldură de la vecini, după doi ani, apartamentul era plin de mucegai. În orice caz, noi am renunțat și la serviciile firmei de repartitoare, și ne facem singuri calculele, tocmai pentru că nu respecta aceste prevederi legale. Există acei 20 - 30% cheltuieli comune. Din factura la încălzire, această sumă trebuie împărțită la toate apartamentele. Apoi, restul de 70 - 80% se împarte doar celor branșați la sistemul centralizat. Lumea trebuie să înțeleagă pînă la urmă că legea trebuie respectată".
Marius GHEGHICI