a

Local

Degradarea fizică şi spirituală a vestigiilor istorice de la Curtea Domnească

Municipiul Piatra Neamţ, oraş închegat şi dezvoltat în jurul unei ctitorii voievodale- Curtea Domnească a marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt- se confruntă de mai bine de un an cu o situaţie tragică: ansamblul monumental din care îşi trage seva este distrus sistematic de intervenţiile care se fac asupra lui, cu avize eliberate de vechea conducere a Ministerului Culturii şi Cultelor. Cu părere de rău, constatăm că în oraşul nostru, sub acest aspect, se petrec lucruri mai grave decît în timpul regimului comunist, încălcîndu-se prevederile Cartelor şi Convenţiilor internaţionale specifice acestui domeniu, la care România a aderat.

1. În anul jubiliar Ştefan cel Mare, biserica “Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul”- ctitorie a acestuia, 1497- 1498- a fost afectată de intervenţii cu caracter ireversibil:
- a fost înlăturată complet tencuiala istorică de pe faţadele ei (din ocniţe şi dintre arcele de cărămidă smălţuită de la absida altarului) şi s-a folosit o tencuială improprie, cu ciment, care i-a schimbat aspectul şi care în timp poate să dăuneze şi structurii de rezistenţă;
- portalul din piatră sculptată de la intrare a fost parţial “curăţat” cu perie de sîrmă şi cu flex! etc..

2. În acelaşi an a fost aprobat un proiect pentru realizarea unei piaţete pavată cu piatră, pentru spectacolele cultural artistice, în Piaţa Libertăţii, spaţiu flancat de Biserica “Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul”, Turnul Clopotniţă (tot ctitorie ştefaniană, 1499)- monumente istorice de importanţă naţională, făcînd parte din categoria A pe de o parte şi Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie, monumente istorice de categoria B, pe de altă parte.

Această intervenţie este nepotrivită, deoarece nu sunt luate în consideraţie cele două aspecte esenţiale care caracterizează acest spaţiu:
- aspectul SPIRITUAL, acesta fiind un spaţiu sacru; un loc memorial, intrat în memoria colectivă, cu valenţe istorice, culturale, morale, educative; un mediu cu tradiţie religioasă multiseculară, documentele atestînd existenţa unei mănăstiri în ultimele secole. Aici este un “spirit al locului” (“Genius loci”), o prezenţă spirituală continuă, care caracterizează mai bine spaţiul, peisajul, decît aspectul său fizic.
- aspectul FIZIC, ce ţine de faptul mai sus amintit, că este un spaţiu delimitat de monumente istorice de primă importanţă, iar terenul care urmează să fie afectat de aceste lucrări, nu a fost supus unei cercetări arheologice exhaustive. Din cercetările sistematice efectuate în anii precedenţi (1955, 1979) pe zone restrînse şi din cercetările de salvare care s-au efectuat cu diferite ocazii, rezultă că aici subsolul adăposteşte: necropolă, fundaţii de clădiri, material arheologic bogat şi divers..

3. Tot din anul 2004 sunt emise şi două avize ale Ministerului Culturii şi Cultelor, care permit ridicarea a două imobile ultra moderne (locuinţă şi sediu firmă cu subsol, parter, două etaje şi mansardă) în zona de protecţie a Curţii Domneşti, la mai puţin de 10 m de Muzeul de Etnografie, pe un teren supus în prezent cercetării arheologice, în care s-au descoperit deja (pe 6 aprilie 2005) 11 morminte medievale..
De circa o săptămînă au fost demarate proiectele pentru piaţetă şi imobilele particulare amintite mai sus. Nu vrem să stăvilim elanul gospodăresc al domnului primar, faţă de care avem respectul cuvenit, însă a pava piaţeta din zona Curţii Domneşti este un proiect lipsit de inspiraţie prin implicaţiile şi consecinţele pe care le presupune. Nu este adecvat să se acopere cu piatră vechiul cimitir medieval existent în zonă, în felul acesta amenajîndu-se aici un spaţiu pentru viitoare manifestări “culturale”.

Mai potrivit, şi în spiritul locului, este să se restabilească zona verde care exista înainte. Lucrările de excavare pentru realizarea canalizării şi asigurării utilităţilor în zonă duc în mod inevitabil la profanarea mormintelor strămoşilor înmormîntaţi aici. De asemenea, prin săpăturile care au început fără a fi fost precedate de cercetarea arheologică completă, se deteriorează grav şi fondul arheologic. În ultima săptămînă cu ocazia săpăturilor pentru ridicarea construcţiilor particulare din spatele Muzeului de Etnografie au fost descoperite peste 40 schelete.

Lucrările pentru piaţetă abia au început de la periferia zonei în discuţie şi deja au fost descoperite cranii, oseminte precum şi fragmente de pandantiv şi monezi. Nu putem accepta să se ridice noi construcţii şi nici să se amenajeze piaţetă pentru spectacole de orice fel peste trupurile strămoşilor îngropaţi în această zonă. Nu se poate trece peste memoria unui popor, în ciuda tuturor avizelor eliberate în mod iresponsabil, abuziv, neprofesional. Rugăm instituţiile competente să intervină de urgenţă pentru sistarea acestui sacrilegiu, istoric, cultural ce are loc în municipiul nostru.

Cu toată responsabilitatea şi îngrijorarea, semnează în numele mai multor cetăţeni, următorii:
Ing. Constantin Lupei; ing. Ovidiu Buruianţă; prof. Corina Romilă; jurist Zamfira Mancaş; med. Domnica Cîmpeanu; judecător Veronica Gherasim; ec. Mihalache Arsenie; matem. Ioan Lucanu; jurist Alina Dărîngă; prof. Daniela Blîndu; asist, manager Cristina Lucanu; ec. Mihaela Lucanu; ing. Violeta Apetroae; Elena Neagu; prof. Ştefania Sava; asist. med. Vasile Adumitresei; prof. Gabriela Atudosiei; asist. farm. Mihaela Moza; ing. Magda Chebac; prof. Adrian Romila; farm. Vasilica Apostoaiei; ing. Nicolae Anton.

[Prima pagină] [Redacţia] [Publicitate] [Contact] [Arhiva]