Gheorghe Oniga, primarul comunei Bicaz Chei: "Obiectivele turistice din comuna noastră trebuie puse cît mai bine în valoare"

Rep.: Domnule primar, abia v-aţi întors din instanţa de judecată... Care au fost motivele pentru care aţi ajuns acolo, ca autoritate publică locală?
Gh.O.: Noi avem mai multe procese pe rol, unul din ele referitor la limita dintre judeţele Neamţ şi Harghita. În anul 1998, a fost încheiat un proces-verbal în ceea ce priveşte limita de judeţ, ca urmare a neînţelegerilor care au existat în permanenţă din acest punct de vedere. La ce­rerea primăriei din Gheorgheni, respectiv a Consiliului Judeţean Harghita, s-a dispus înfiinţarea unei comisii compuse din reprezentanţi ai prefecturilor din cele două judeţe, primăriei din Bicaz Chei şi primăriei Gheorgheni, comisie care a trecut la stabilirea hotarului. Totodată, a fost angajată o firmă agreată de partea harghiteană, a fost făcută lucrarea, aceasta fiind acceptată de toţi membrii, iar ulterior s-a trecut la marcarea în teren. Acum, după 10 ani de zile, cei din Harghita nu mai recunosc hotarul stabilit la acea vreme.

Rep.: Limita stabilită la acea vreme coincide cu cea pe care o prevede Legea 2 din 1968?
Gh.O.: Fiind antrenate oficiile de cadastru din cele două judeţe, firma respectivă a executat lucrările în conformitate cu legislaţia în vigoare, s-au stabilit hotarele în conformitate cu legea mai sus amintită. Acum, ei vin cu o altă variantă, o hartă militară care iese din cadrul legal al Legii 2/1968. Nu ştiu ce interese se află în spatele acestor idei ale lor, dar un lucru este cert: ei îşi doresc ca regiunea Cheile Bicazului să aparţină judeţului Harghita.

Rep.: Dumneavoastră aveţi şi alte treburi, cu mult mai importante pentru comunitate, decît problema hotarului.
Gh.O.: Într-adevăr, avem un proiect care cuprinde modernizarea unui drum comunal, reabilitarea căminului cultural şi construirea unui centru de zi pentru copii, în valoare totală de 2,5 milioane de euro. Punctajul pe care l-am obţinut a fost de 66, cel maxim. În prezent, proiectul este depus la FEADR Iaşi, urmînd să fie evaluat în continuare la Bucureşti.

Rep.: Aveţi depus vreun proiect pentru obţinerea finanţării prin fondul de mediu?
Gh.O: Acum se lucrează la ridicarea topo pe mai mulţi versanţi, în ideea de a regulariza unele cursuri de apă. Proiectul vizează mai mulţi torenţi de pe raza comunei Bicaz Chei, problemă care necesită o rezolvare cît mai rapidă, zonele puse în discuţie fiind expuse unui risc ridicat de inundaţii.
Rep.: Vă tentează elaborarea unui proiect pe măsura 125? Şi de aici se pot obţine bani frumoşi pentru asfaltări de drumuri.
Gh.O.: Avem un drum forestier, care se află în administrarea comunei, făcînd parte din reţeaua de drumuri comunale, şi sperăm să obţinem punctajul necesar pentru punerea lui în aplicare.
Rep.: Aspectul centrului civic s-a schimbat radical, odată cu darea în folosinţă a noului sediu al primăriei. Ce lucrări ar mai trebui făcute?
Gh.O.: Trebuie să finalizăm proiectul care prevede amenajarea de spaţii verzi, trotuare şi o bandă de circulaţie în plus în zona primăriei. Eventual, ne gîndim şi la dispariţia celor două chioşcuri situate în faţa primăriei, precum şi la construirea unei pieţe care să se încadreze perfect în specificul comunei.

Rep.: Cheile Bicazului reprezintă un punct de reper pentru dezvoltarea turismului în zona comunei Bicaz Chei. Ce se va întreprinde în continuare în această direcţie, avînd în vedere că şi pînă acum s-au făcut destul de multe în această zonă?
Gh.O.: Noi avem încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Neamţ în ve­derea iluminării pe timp de noapte în această zonă, amenajarea parcărilor din zonă şi a unui centru de informare turistică. La iniţiativa Consiliului Judeţean, deja a fost amenajată o parcare în punctul numit Floarea Reginei. De asemenea, au fost amenajate şi panouri de informare pentru turişti, legate de obiectivele ce pot fi vizitate pe teritoriul judeţului nostru. Pe raza comunei Bicaz Chei sînt mai multe brand-uri turistice, mă refer la Cheile Bicazului şi Cheile Şugăului, zone care trebuie puse în valoare. De aceea, ne-am gîndit la amenajarea traseelor turistice, lucrări de igienizare, realizarea unui punct de informare în centrul comunei. Împreună cu Asociaţia crescătorilor de animale, ne gîndim la înfiinţarea cîtorva stîni turistice pe trupurile de păşune de care dispunem, şi la punerea în valoare a produselor care se obţin la stînă.

Rep.: Se poate vorbi şi de iniţiativă particulară în domeniul dezvoltării turistice?
Gh.O.: Eu cred că ar fi de dorit să îmbrăţişăm această idee. Chiar căutăm un investitor care să colaboreze cu noi. În comuna noastră sînt cîteva pensiuni turistice, au început acum să apară şi acele căsuţe din lemn, foarte căutate de turişti pe perioada verii. Zic eu că zona noastră începe să se dezvolte din ce în ce mai mult din punct de vedere turistic.

Rep.: Cum se prezintă instituţiile de învăţămînt din comuna Bicaz Chei? Vă întreb acest lucru atît din punctul de vedere al primarului, dar mai ales al profesorului Gheorghe Oniga.
Gh.O.: Cred că şcolile sînt pregătite pentru ca procesul instructiv- educativ să se desfăşoare în mod corespunzător. Sînt, totuşi, unele probleme legate de acoperişurile acestora, unele fiind vechi de prin anul 1950, care necesită lucrări urgente de reabilitare. Sîntem pe lista de aşteptare pentru implementarea Programului Operaţional Regional şi sperăm ca, odată cu obţinerea finanţării, să putem vedea rezolvată şi această pro­blemă.

Rep.: Aveaţi, la un moment dat, intenţia de a construi o sală de sport. Se va materializa această intenţie în realitate?
Gh.O.: Lucrările la sala de sport vor fi demarate undeva la finele acestei luni, iar din cîte am înţeles au fost deblocate şi fondurile necesare punerii în aplicare a acestui proiect. Construirea sălii de sport va fi demarată de îndată ce timpul o va permite, amplasamentul fiind stabilit în zona pieţei. Sala de sport va dispune de 135 de locuri, fiind asemănătoare celei din comuna Hangu.

Valorificarea păşunii comunale - un aspect primordial în activitatea viceprimarului comunei Bicaz Chei

Interviu cu Mihai Bîrsan, viceprimarul comunei

Rep.: Domnule viceprimar sînteţi un om cu state vechi în administraţia publică locală. Cum colaboraţi cu primarul, cu salariaţii primăriei şi consilierii locali din comuna Bicaz Chei?
Mihai Bîrsan: Pot spune cu sinceritate că am o colaborare foarte bună cu domnul primar, mai ales că ne cunoaştem de foarte multă vreme. Am fost colegi în şcoala generală, apoi în liceu, şi de aproape 12 ani lucrăm împreună în primăria comunei Bicaz Chei. Întotdeauna am încercat să găsim o cale de mediere, în aşa fel încît să venim în sprijinul comunităţii pe care o conducem.

Rep.: V-aţi făcut o împărţire a sarcinilor, sau acţionaţi în funcţie de situaţiile care apar?
M.B.: În funcţie de problemele care apar în fiecare zi, ne implicăm amîndoi, în egală măsură şi încercăm să ne completăm reciproc, în aşa fel încît să nu se simtă lipsa unuia sau a altuia din primărie. În general, munca în echipă este bună în primăria Bicaz Chei.

Rep.: Vă propun să ne îndreptăm atenţia spre păşunea comunală, domeniu în care au apărut unele noutăţi în cursul acestui an. Mă refer aici la faptul că primăria este proprietarul păşunii, dar nu şi utilizatorul acesteia, iar subvenţia de la stat se acordă utilizatorilor.
M.B.: Comuna Bicaz Chei are aproape 1000 de hectare de păşune, iar în cursul anului trecut am reuşit să facem lucrări complexe pe o suprafaţă de aproape 300 de hectare, în zona Munţilor Aluniş şi Jidan. Lucrările au constat în defrişarea arboretului, adunarea pietrelor, drenări. În cursul acestui an avem în vedere proiecte care vizează alte trupuri de păşune, asupra cărora ne vom îndrepta atenţia de îndată ce timpul ne va permite. Vrem ca în acest fel să finalizăm lucrările şi la celelalte trupuri de păşune. În ceea ce priveşte subvenţiile pe care le primim prin APIA, în cursul anului trecut acestea ne-au fost acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare, după care noi le-am redirecţionat către lucrările de întreţinere a păşunilor. În cursul acestui an, conform noilor reglementări ale legii, aceste fonduri se pot derula doar prin intermediul asociaţiilor crescătorilor de animale. Tocmai de aceea, la nivelul comunei Bicaz Chei sîntem în curs de înfiinţare a unei asociaţii de acest gen, acum sîntem în faza la care se apelează la instanţa de judecată. Deja am primit denumirea de la Ministerul de finanţe, aceasta fiind "Asociaţia crescătorilor de animale Cheile Bicazului- Bicaz Chei", care va cuprinde aproximativ 800-1000 de familii. În această asociaţie sînt prinşti toţi cetăţenii care păşunează animale pe raza comunei noastre.

Rep.: Gospodarii din Bicaz Chei au rămas buni crescători de animale? Spun asta în virtutea faptului că perioada pe care o traversăm nu este una tocmai favorabilă.
M.B.: La nivelul comunei noastre avem cetăţeni care s-au orientat în special spre creşterea efectivelor mari de ovine şi bovine. Avem peste 15 cetăţeni care deţin între 50 şi 100 de capete de ovină, la fel cum avem cetăţeni care au peste 10 bovine în gospodărie. Sperăm ca, în viitor, numărul acestor cetăţeni să crească.
Rep.: Aveţi în comună mici întreprinzători care au solicitat fonduri europene pentru sprijinirea activităţii pe care o desfăşoară?
M.B.: Da, au fost unele solicitări în vederea obţinerii finanţării pentru sprijinirea fermelor de semi- subzistenţă şi eficientizarea activităţii lor. La nivelul comunei noastre avem întocmite mai multe astfel de dosare.

Rep.: Se apropie luna aprilie, pe care edilii locali o cunosc sub numele de "luna curăţeniei". Ce activităţi aveţi în vedere în acest sens?
M.B.: Noi am continuat, chiar şi pe timp de iarnă, în funcţie de cum ne-a permis timpul, întreţinerea cursurilor de apă. Odată cu topirea zăpezii care, la noi în zonă, este destul de consistentă, vom trece la lucrările de curăţare şi întreţinere a cursurilor de apă, precum şi la decolmatarea rigolelor. De asemenea, avem în vedere şi lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi de pe teritoriul comunei, dar şi tot ceea ce ţine de curăţenie în gospodăriile cetăţenilor. Primăria are în dotare o autobasculantă cu o capacitate de 16 tone, care va fi pusă la dispoziţia cetăţenilor, pentru transportarea deşeurilor menajere rezultate în urma curăţării gospodăriilor în locurile special amenajate în acest scop.

Rep.: Comuna Bicaz Chei este implicată, alături de comunele Bicazu Ardelean, Taşca, Dămuc, Tarcău şi oraşul Bicaz, într-un proiect mai amplu destinat gestionării deşeurilor.
M.B.: Este vorba despre un program de colectare selectivă a deşeurilor, aflat aproape de finalizare. Deja au fost amenajate ţarcurile pentru colectarea deşeurilor, iar din cîte ştiu au fost aduse şi autospecialele pentru colectare, urmînd să mai fie procurate doar europubelele. Sperăm ca în cursul acestui an să fie fina­lizat şi acest proiect.

Rep.: Care este stadiul retrocedării pădurilor în comuna Bicaz Chei, atît către persoanele fizice, cît şi către primărie?
M.B.: Noi sîntem încă în litigiu cu comisia locală Gheorghieni, respectiv comisia judeţeană Harghita, întrucît nu am fost puşi în posesia a 500 de hectare de pădure situate în zona oraşului Gheorgheni. Sperăm ca în cel mai scurt timp să intrăm în posesia acestei suprafeţe, iar în rest am intrat în totalitate în posesie. Comisia din Gheorgheni a cerut în instanţă validarea unei suprafeţe de 1000 de hectare de pădure, însă instanţa de judecată a invalidat pro­punerea de validare a acestei suprafeţe.
Tina CONDREA & Alex SÃŽRBU