Legea ascultării telefoanelor (aşa cum este cunoscută Legea 298/2008) a reuşit performanţa să nemulţumească pe toată lumea. Oamenii de rînd se simt lezaţi în dreptul lor la intimitate, deşi conţinutul convorbi­rilor nu ar trebui stocat, poliţiştii şi procurorii nu mai au voie să ceară localizarea sau lis­ting-ul decît în cazul începerii urmării penale, iar firmele de telefonie au de suportat costuri suplimentare care pică numai "bine" la vreme de criză.
Deşi n-a intrat în vigoare decît de două luni, controversata lege le-a dat deja bătăi de cap poliţiştilor din Neamţ  şi nu numai lor. Un caz cum a fost cel al individului care şi-a lăsat gravidă nepoata şi apoi a dispărut, nu ar mai putea fi rezolvat acum, cu ajutorul firmelor de telefonie. Acum cîteva luni a fost foarte simplu de localizat mobilul urmăritului, localitatea a fost scotocită, iar individul găsit. Astăzi, o astfel de cerere este tratată cu un refuz politicos, pentru că legea nu mai permite o colaborare de acest gen a poliţiei cu operatorii de telefonie, decît în cazuri clare: criminalitate organizată, terorism sau infracţiuni care pun în pericol siguranţa statului. Banala tîlhărie, cînd unei femei îi este smulsă poşeta pe stradă, iar agresorul fuge, nu mai poate fi rezolvată prin localizarea telefonului din geanta furată. Ca să nu mai vorbim despre cazurile de dispariţie, viol urmat de tîlhărie sau crimă în scop de jaf.
Constatînd că legea este nefuncţională, Ministerul Judstiţiei a decis amendarea ei şi a consultat, în acest scop, Ministerul Administraţiei şi Internelor. "Noi avem termen ca pînă pe 19 martie să ne formulăm un punct de vedere", a declarat comisarul şef Aurelian Vasea Şoric, şeful Poliţiei Neamţ. "Forma actuală a legii nu ne prea ajută, aşa încît apreciem iniţiativa Ministerului Justiţiei şi achiesăm la propunerile de modificare. În esenţă, ar trebui ca legea să se refere şi la căutarea persoanelor dispărute, identificarea şi localizarea urmăriţilor general, la măsurile care pot fi luate faţă de martorul aflat în pericol sau la protecţia victimelor infracţiunilor grave. Cît priveşte localizarea infractorilor, paleta faptelor pe care le comit aceştia trebuie extinsă de la furt şi şantaj, pînă la evadare, omor şi tîlhărie. Din cauza lacunelor pe care le are legea, lucrăm cu dificultate de cînd a intrat în vigoare". 
Poliţiştii speră ca, după ce legea va fi amendată, să reuşească să afle în timp util datele necesare pentru localizarea infractorilor şi munca să le fie uşurată. Conform formei actuale a prevederii legislative, un individ suspect putea fi localizat numai dacă împotriva sa începea deja urmărirea penală, procurorul îşi dădea avizul, iar instanţa se pronunţa în acest sens. Or, într-un caz cum a fost tîlhăria comisă de Purice la casa lui Mircea Pintilie din Tîrgu Neamţ, fiecare minut contează şi cu cît oamenii legii află mai repede unde este infractorul, cu atît şansele de a-l prinde cresc. Dar cine să se gîndească la astfel de "amănunte" într-un parlament care pare preocupat mai degrabă de protejarea nelegiuiţilor, mai ales dacă sînt de calibru, decît de prinderea lor.
Cristina MIRCEA