"Zona aceasta trebuie să se dezvolte prin turism montan", declară domnul primar Vasile ALECA

Administraţia comunei Borca şi-a pus ordine în planul de activitate pentru anul în curs. Ca în fiecare comunitate, programele sînt multe, necesare, dar totul depinde de posibilitatea asigurării finanţării. Altele presupun muncă de birou, întocmirea de acte, documente, tot în folosul cetăţenilor.

Reporter: Domnule primar, care sînt obiecitvele principale ale Primăriei Borca pentru acest an?

Vasile Aleca: Pentru acest an, avem în plan să încheiem problemele legate de fondul funciar. Mai sînt de soluţionat 78 de dosare de la cetăţeni. Unele sînt în instanţă, oamenii fiind nemulţumiţi de situaţia în care se află, iar altele sînt spre analiză la Comisia Judeţeană de Fond Funciar. În aceste 78 de dosare sînt incluse şi cele referitoare la fondul forestier. Aceasta este prima problemă în comuna noastră - pădurea. Unii oameni, care s-au adresat instanţei, au primit sentinţă care i-a bucurat de la Judecătoria Bicaz, dar Comisia Judeţeană de Fond Funciar a făcut recurs şi acum aşteptăm să vedem care va fi sentinţa finală. Pentru unii problema este că nu au primit pădurea, iar pentru alţii, problema e că au promit-o dar nu se pot folosi de ea. Legea tăierii din pădurile proprietate este prea restricitvă. La noi nu a fost cazul de tăieri ilegale, pentru că avem oameni liniştiţi, dar cred că ar trebui mărită cota de tăiere pentru proprietari. Legiuitorii trebuie să ţină cont de faptul că la noi, lemnul reprezintă singura sursă de venit. Creşterea animalelor este o ocupaţie aflată în regres. Cetăţenii nu mai ţin animale pentru că nu au ce face cu produsul finit. Sînt descurajaţi din acest motiv.

Rep.: Nu aţi găsit o soluţie ca să veniţi în întîmpinarea crescătorilor de animale?

V.A.: Prin Fondul Român de Dezvoltare Socială am încercat să implementăm un proiect, în cadrul căruia, cu fonduri de la stat, am fi achiziţionat utilajele pentru dotarea uui centru de colectare a laptelui. Dar nu am finalizat proiectul din lipsă de fonduri. Noi, Primăria Borca, găsisem o clădire în care să funcţioneze centrul respectiv, dar distanţa dintre acea construcţie şi zonele în care existau produsele finite este foarte mare şi atunci revenim la punctul zero al fiecărei comunităţi - infrastructura, drumurile. Dacă există drumuri, toate se pot face. Dacă nu sînt, atunci toate se împotmolesc.

Rep.: Care este, acum, şeptelul, în comuna Borca?

V.A.: Acum sînt în comună, în gospodăriile populaţiei, circa 1.500 de vaci şi 4.300 de oi, faţă de 6.000-7.000 de vaci şi 12.000 - 13.000 de oi cîte erau acum cîţiva ani în comună. Avem teren pe care animalele ar putea paşte, dar populaţia nu se mai ocupă cu creşterea lor din motivele anterior expuse.

Rep.: Comuna pe care o conduceţi are o populaţie stabilă, sau, ca aproape peste tot, tineretul a plecat la muncă în străinătate?

V.A.: La ultimul recensămînt, în Borca s-a înregistrat o populaţie de 6.800 de persoane. Avem plecaţi circa 300 de cetăţeni la muncă în străinătate şi vreo 20 s-au reîntors în sat.

Rep.: Ce alte planuri mai aveţi pentru acest an?

V.A.: Acum lucrăm la realizarea unui cămin cultural în comună. Avem în plan să continuăm şi lucrările la DJ 209B, care asigură calea cea mai scurtă între zona noastră şi Fălticeni. Este drumul Vitoriei Lipan: Sabasa - Poiana Mărului - Suceava. Înainte de începerea exploatărilor forestire masive, această legătură era foarte bine întreţinută. Sperăm ca în acest an, cu ajutorul Consiliului Judeţean şi al Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei să ajungem la capătul drumului acesta cu modernizarea. Ar fi cam 28-30 de kilometri de reabilitat. Din păcate, acest traseu, în unele hărţi apare ca fiind asfaltat şi intră pe el, din eroare, foarte mulţi turişti, în special străini. Dacă vom reuşi să îl punem la punct, drumul va asigura accesul turiştilor din zona Iaşi, Suceava şi vom avea un mare cîştig, pentru că se va dezvolta turismul la noi.

Rep.: Despre turism ce ne puteţi spune?

V.A.: Borca e o zonă pitorească, dar neexploatată. Din păcate, terenurile noastre nu au preţ acum. 1.700 de metri pătraţi, adică o prăjină, se vînd cu şase, şapte milioane de lei vechi. Pămîntul este fără valoare pentru că nu avem drumuri bune, pe care să se ajungă la el. Au început să vină ieşeni să cumpere terenuri în Borca, în speranţa că în viitor se va rezolva problema infrastructurii. Avem vreo 15 astfel de nou-veniţi în comună. Avem două pensiuni şi altele două sînt în construcţie şi, spre bucuria noastră, acestea încep să fie vizitate. Zona aceasta trebuie să se dezvolte prin turism montan. Avem în comună izvorul Borcuţ. Este un izvor cu apă minerală, identificat pe la 1900. E amenajat un loc la izvorul lui, dar apa nu a fost exploatată niciodată din punct de vedere economic. Izvorul acesta are o apă care merge foarte bine şi cu vinul alb. Turnată în acest vin el se înnegreşte, pentru că apa are un conţinut mare de fier. În special în perioada Sărbătorilor de Iarnă, la izvor se formează cozi, pentru că oamenii merg să se aprovizioneze cu apă aducînd-o în recipente de diverse capacităţi.

Rep.: Cu inundaţiile aveţi probleme?

V.A.: Şi da, şi nu. Dar avem o grijă de care trebuie neapărat să scăpăm: regularizarea pîraielor Borca şi Sabasa. După realizarea execuţiei, un torent pu­ternic a făcut ca talvegul albiei să coboare cu peste un metru şi au rămas gabioanele sus, suspendate. Trebuie să apelăm şi la Apele Române, şi la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi la Direcţia Apelor Siret Bacău, ca să întreprindem măsuri imediate pentru salvarea acestei lucrări a cărei valoare a depăşit o sută de miliarde de lei vechi, la nivelul anilor 2003-2004. Ar trebui să mai facem încă vreo şase-şapte praguri de retenţie şi aşa am salva o lucrare foarte costisitoare. La ultima viitură, dacă nu exista lucrarea aceasta, 300-400 de gospodării din Sabasa, adică o parte bună din sat, ar fi fost rase de ape. E singurul punct din comună în care   mi-e frică să nu vină o nouă viitură şi să distrugă lucrarea. Voi solicita ajutorul autorităţilor judeţene, în calitate de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.

Rep.: Pe linia învăţămîntului mai aveţi probleme de rezolvat?

V.A.: Am reabilitat şcolile din Sabasa şi Mădei, am pus termopan şi centrală termică la Grupul Şcolar Mihail Sadoveanu, iar la şcoala din Sabasa am pus termopan. Pe linia investiţiilor am rezolvat extrem de multe lucruri, dar încă mai avem destule de făcut. Populaţia şcolară este reprezentată de aproximativ 1.400 de elevi, inclusiv cei de la liceu. Mai trebuie realizate grupuri sociale la anumite şcoli - asta trebuie făcut repede, ca să obţinem autorizaţie sanitară pentru toate unităţile de învăţămînt din comună. Un alt obiectiv este realizarea Căminului Cultural în satul Sabasa, sat care are peste 3.000 de locuitori. Populaţia din Borca numără circa 1.400 de persoane. La Sabasa facem acest obiectiv pornind de la zero. Avem proiectul deja. El va fi ridicat în curtea şcolii şi se vor folosi de el şi şcoala, pentru şedinţele cu părinţii, pentru serbări, dar şi biblioteca.

Rep.: Aveţi reţea de apă potabilă la Borca?

V.A.: Da. În 2004, în comună s-a rezolvat problema reţelei de apă. S-a făcut o investiţie de 20-25 miliarde de lei şi acum avem circa 300 de gospodării racordate. În acest an vrem să realizăm şi un dispensar nou cu staţionar în comună. Cu toate că se vehiculează că ar fi o criză de medici, noi îi avem alături, pentru că sînt în comună absolvenţi de medicină. Aceşti tineri ar veni oricînd în Borca, să profeseze şi să fie aproape de casa lor. Sînt convins că au motive destule să stea aici. Vrem ca la acest dispensar cu staţionar să rămînă pacienţii din comună peste noapte, să stea internaţi cîteva zile dacă au nevoie de tratament, să nu mai umble prin toată comuna ca să ajungă la dispensar. Avem proiectul pornit pentru aşa ceva. Va trebui să găsim sursele de finanţare ca să ridicăm construcţia.