Vicelider al Grupului Senatorial PD-L, parlamentarul de Neamţ Toader Mocanu (colegiul 1 Senat), a susţinut, recent, o declaraţie politică în plenul Camerei Superioare a Parlamentului României, pe o temă foarte des abordată de cei 83 de primari din judeţul Neamţ: transferarea puterii de decizie către autorităţile locale.
Fost prefect de Neamţ în Legislatura 2004-2008, Toader Mocanu a preluat din teritoriu o serie de aspecte privind administraţia publică locală, birocraţia exagerată, lipsa resurselor legislative şi financiare cu privire la problemele care există în Neamţ şi trebuie "O.K." de la Bucureşti ca să fie rezolvate. "Asta implică timp, costuri, în unele cazuri se pierd zile care înseamnă termene limită. În altele, primarii nu pot face nimic. Vorbim despre o realitate, despre chiar substanţa administraţiei publice locale, nu despre simple declaraţii politice", a spus senatorul Mocanu.

Interviu cu senatorul Toader Mocanu

- Domnule senator, recent, aţi susţinut în plenul senatului o declaraţie politică pe o temă care vă macină mai demult şi cu care v-aţi confruntat adesea în cei aproa­pe 4 ani cît aţi fost prefect de Neamţ: trans­ferarea puterii de decizie autorităţilor locale...
- Da, este vorba despre descentralizare, care este o prioritate a Guvernului Boc.
Descentralizarea este subiectul cel mai des abordat din ultimii zece ani, fără ca, în această privinţă să se fi realizat, pînă acum,  progrese semnificative care să fie resimţite la nivelul cetăţeanului. Tocmai din aceast motiv, descentralizarea devenise un subiect la modă în care nimeni nu mai credea.
- Şi acum mai crede cineva?
- Evenimentele recente, măsurile şi termenele concrete prezentate în şedinţa de guvern din 7 martie, anul acesta, cu privire la pachetul de legi al descentra­lizării, arată că Partidul Democrat- Liberal îşi asumă şi va realiza  acest obiectiv prioritar pentru modernizarea României, împreună cu partenerii săi la guvernare.
Noi, cei de la Partidul Democrat Liberal, vorbim despre necesitatea des­centralizării încă de la începutul mandatului trecut. Ministrul Blaga a construit încă de acum patru ani o strategie pe această temă. În calitatea sa de ministru al Internelor şi Reformei Administrative, dl. Blaga a promovat legea cadru a descentralizării în România.
Guvernul a început deja descentralizarea

- Asta a fost acum 4 ani...
- Da, asta s-a urmărit în primii ani cînd funcţiona Alianţa politică D.A. Evenimentele politice ulterioare, asupra cărora nu are sens să mai revin, au făcut ca programul domnului Blaga să nu mai poată fi dus la capăt. Acum, decizia pe care Guvernul Boc a luat-o, aceea de a adopta - reţineţi, pînă pe 4 mai anul acesta - actele normative care vizează descentralizarea în administraţie, în educaţie, în sănătate şi în agricultură este mărturia clară a voinţei politice a actualului guvern.
- Sînteţi senator în Comisia de Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Descentralizarea priveşte şi domeniile pe care le reprezentaţi?
- Da, primul pas a fost deja făcut, şi anume în justiţie, prin adoptarea de către guvern a proiectului cu privire la Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă, subiect asupra căruia voi reveni în această săptămînă.
Cu siguranţă, consultările de specialitate cu structurile administraţiei publice locale, ale patronatelor şi sindicatelor, vor contribui semnificativ la realizarea, în final,  unui pachet de reforme profunde care să răspundă nevoilor reale ale comunităţilor locale.
După adoptarea în guvern, pachetul de legi va intra în dezbatere parlamentară, moment în care noi, parlamentarii, vom avea prilejul să ne aducem aportul la îmbunătăţirea acestui pachet legislativ.

Şeful Poliţiei ar putea fi numit de primar
- În acest domeniu, cui ar reveni puterea de decizie şi responsabilităţile? Şi cînd vor fi ele preluate?
- Depinde. În acest sens, susţinem şi noi ideea ca, pînă la sfîrşitul acestei sesiuni  parlamentare, să avem reglementate problemele legate de descentralizare, astfel încît, pînă în vară, o parte din serviciile legate de ordine publică,  sănătate, educaţie şi agricultură să treacă în responsabilitatea directă a consiliilor judeţene, a primăriilor sau a consiliilor locale, cu resurse cu tot. Pachetul de legi vine să creeze, întîi, cadrul legal al luării deciziilor la nivel local şi oferă, apoi, resursele financiare necesare pentru aplicarea acestora. De exemplu, şefii direcţiilor agricole, ai inspectoratelor şcolare sau ai poliţiei locale vor fi numiţi în funcţie de autorităţile locale, şi nu de la centru.
- Resursele, inclusiv cele financiare, sînt cele mai des reclamate de primari. Ei spun, şi dumneavoastră vă amintiţi acest lucru, din colegiile prefecturale şi nu numai, că li s-a transferat responsabilităţi dar nu şi resurse.
- Adevărata descentralizare presupune ca autorităţile administraţiei pu­blice locale să dispună de putere de decizie şi, foarte important, de resurse financiare necesare pentru implementarea deciziilor pe care le iau cu privire la funcţionarea instituţiilor ce au trecut în directa lor responsabilitate. Adevărata restructurare înseamnă ca administraţia locală să dispună şi de fondurile necesare finanţării instituţiilor din domenii precum educaţia, sănătatea sau poliţia, nu să fie doar responsabile de bunul mers al acestora.
În acest fel, autorităţile locale, care sînt, de regulă, cel mai aproape de cetăţean, vor putea să ia deciziile potrivite.
Aceste decizii vor avea nevoie, pentru a fi puse în practică, de resurse financiare corespunzătoare. Şi asta, pentru că avem mare nevoie de dezvoltare regională, care este una dintre cele mai eficiente metode prin care putem impulsiona şi diversifica activitatea economică, prin care putem stimula parteneriatul public-privat şi, astfel, putem contribui în mod notabil la redu­cerea şomajului şi la îmbunătăţirea nivelului de trai.
- Ministerele ce vor face? Care va mai fi rolul lor?
-  Puterea centrală îşi va păstra atribuţiile de control şi de monitorizare a deciziilor luate la nivel local. Ministerul va avea, astfel, doar un rol de supraveghere şi de trasare a politicilor generale.
- Mai trebuie "umblat" şi la alte legi?
- Toate aceste măsuri vor fi armonizate cu Legea salarizării unice a funcţionarilor publici, atît de invocată de Cabinetul Tăriceanu II, dar pentru care fosta guvernare nu a făcut nimic. Dimpotrivă, în aprilie 2007, acesta a luat o serie de măsuri, care nu numai că au ignorat obiectivele descentralizării, dar au încălcat principiile subsidiarităţii şi predictibilităţii financiare, ceea ce a însemnat o contrareformă a acestui proces.
În mod real, descentralizarea va da putere autorităţilor locale şi, în acelaşi timp, va spori extrem de mult răspunderea  aleşilor locali pentru deciziile pe care le iau şi pentru modul în care le vor pune în practică.
- Cît a influenţat funcţia de prefect, pe care aţi ocupat-o în ultimii aproape 4 ani, această primă declaraţie politică pe care aţi făcut-o în plenul Senatului?
- Foarte mult. Au fost situaţii în care se impunea o decizie imediată şi respon­sabilă, care să fie, fireşte, dublată şi de sursa financiară, şi pe care legea nu-ţi dădea voie să o iei. De aceea, consider că descentralizarea trebuie aplicată rapid, corect, cu efecte vizibile, astfel încît cetăţeanul să beneficieze de cele mai bune servicii, la cele mai reduse costuri.
Cheltuirea banului public trebuie ri­guros controlată de către unităţile centrale pentru oportunitate, legalitate şi eficacitate.  Factorii de decizie de la nivelul unităţilor adminstrativ-teritoriale trebuie să înţeleagă foarte clar că descentralizarea implică şi responsabilităţi foarte mari, nu numai putere de decizie.
Mariana OLTEAN TUDOSE