Proiectul de lege privind Codul Civil, adoptat miercuri, 11 martie, de Guvern, este un cod modern, care rãspunde nevoilor societãţii româneşti şi vizeazã modernizarea statului român. Proiectul noului Cod civil încorporeazã totalitatea reglementãrilor referitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale. În plus, în noul act normativ sînt avute în vedere şi dispoziţiile de drept internaţional privat.
Proiectul Noului Cod civil este structurat pe şapte cãrţi, precedate de un titlu preliminar: Cartea I, Despre persoane, va avea ca obiect de reglementare capacitatea civilã a persoanei fizice şi juridice şi va reintroduce în Codul civil dispoziţiile principalelor legi speciale în aceastã materie; Cartea a II-a, Despre familie, propune, în primul rînd, o regîndire a modalitãţii de reglementare a materiei fa­miliei, renunţîndu-se la ideea unui cod distinct care sã guverneze acest domeniu, aşa cum existã în prezent; Cartea a III-a, Despre bunuri, unifică dispoziţiile în materia bunurilor, a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale, unele existente în reglementãri disparate, ţinînd cont de soluţiile din doctrinã şi jurisprudenţã în acest domeniu; Cartea a IV-a, Despre moştenire şi liberalitãţi, reglementeazã materia succesiunilor şi liberalitãţilor, în redactarea acesteia pornindu-se de la necesitatea revizuirii unor instituţii precum testamentul, rezerva succesoralã sau raportul succesoral; Cartea a V-a, Despre obligaţii, urmãreşte o abordare unitarã a raporturilor obligaţionale, în sensul renunţãrii la diviziunea tradiţionalã în raporturi civile şi raporturi comerciale, şi asigurarea unei protecţii corespunzãtoare a consumatorilor, perspectivã ce se va reflecta în dispoziţiile referitoare la formarea contractului, integrarea clauzelor-standard în contract, reducerea clauzei penale, repararea prejudiciului nepatrimonial ş.a.; Cartea a VI-a, Despre prescripţia extinctivã, decãderea şi calculul termenelor, preia, cu îmbunãtãţiri substanţiale, prevederile Decretului nr.167/1958, sistematizate pe probleme specifice (dispoziţii generale, termenul  prescripţiei extinctive, cursul prescripţiei extinctive, împlinirea prescripţiei extinctive), la care se va adãuga o reglementare generalã a termenelor de decãdere, aceasta din urmã constituind o noutate absolutã în dreptul civil român; Cartea a VII-a, Dispoziţii de drept internaţional privat consacrã autonomia de voinţã a soţilor, în sensul posibilitãţii de a alege, în anumite limite, legea aplicabilã regimului matrimonial, reflectîndu-se, astfel, principiul instituit prin Convenţia de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabilã regimurilor matrimoniale şi reafirmat în Cartea verde a Comisiei Europene privind elaborarea unui Regulament european referitor la conflictele de legi în materia regimurilor matrimoniale, competenţa şi recunoaşterea hotãrîrilor judecãtoreşti.
Elaborarea unui nou Cod civil a fost impusã de necesitatea unificãrii normelor care guverneazã raporturile de drept privat, în contextul în care la momentul actual, anumite materii sunt reglementate prin norme separate, ce au suferit modificãri numeroase, operate, în special, în perioada comunistã. Este primul Cod Civil care se adoptã în România dupã 1865. El înlocuieşte, practic, Codul Civil al lui Alexandru Ioan Cuza. Este un cod modern, ce rãspunde nevoilor societãţii româneşti şi vizeazã modernizarea statului român.
Nicolae SAVA