De vorbă cu dl. Liviu Timuş, directorul Teatrului Tineretului

- Ce mai face directorul Liviu TimuÅŸ?
Liviu Timuş: Nu mă întreba... Cînd aud întrebarea asta mi se ridică părul măciucă.
- Bine. Atunci, ce ai mai făcut?
L.T.: Am făcut tot felul de năstruşnicii despre care vom vorbi la momentul potrivit. Cel mai important lucru în momentul de faţă e că am început un nou proiect în parteneriat cu Consiliul Britanic, piesa lui Peca Ştefan "România 21". Este prima piesă a autorului, nejucată încă. Regizorul şi compozitorul spectacolului sînt din Marea Britanie. Noi venim cu textul, distribuţia şi cu scenograful Ioan Murariu, care asigură bunul mers al lucrurilor şi în limba română. Am început repetiţiile în decembrie şi premiera va avea loc în jur de 15- 20 aprilie.
- Nu sînt prea mulţi englezi la Piatra Neamţ?
L.T.: Sînt, dar e mai bine să ne ocupe ei decît alţii.
- Să vorbim acum despre felul în care aţi ocupat voi Capitala. Cunosc bine istoria TT, şi mai mult de 3- 4 titluri n-au fost deplasate niciodată în turneu la Bucureşti...
L.T.: Noi am jucat 13 spectacole în 7 zile. Doamna Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon şi-a pus mîinile în cap cînd am cerut scena teatrului pentru o săptămînă. A găsit însă soluţii şi au plecat şi ei în turneu prin ţară. A fost un gest colegial, care a ajutat TEATRUL în toate sensurile. Am jucat 6 titluri (n.r.: vezi caseta alăturată), cîte două reprezentaţii pe zi şi un singur spectacol cu "Jocul dragostei..." A fost mereu o atmosferă de sărbătoare iar singurul lucru pe care îl pot spune este că la fiecare spectacol a rămas lume care n-a reuşit să intre în sală. Restul comentariilor le-a făcut presa.
- În afara titlurilor jucate la Bucureşti, ce spectacole mai aveţi pe afişul de la sediu?
L.T.: Ar fi mai întîi spectacolul "Un bărbat şi mai multe femei" de Leonid Zorin, un specatacol care a luat deja două premii la Festivalul de Comedie de la Galaţi; "Regele gol" de Evgheni Şvarţ; "Ionuţ şi Măriuca", un spectacol dedicat copilaşilor, de Gina Gulai şi vom relua "Angajare de clovn", în regia Louisei Dănceanu- în vederea participării la "Zilele Matei Vişniec", organizate de Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani. Dacă mă gîndesc bine, avem vreo 10 piese în portofoliu, ceea ce nu e foarte puţin.
- Enumerarea de mai sus arată că longevitatea spectacolelor a crescut la cîteva stagiuni. Asta ar însemna calitatea ofertei, stabilitatea trupei şi participarea publicului. Mai vine lumea la teatru?
L.T.: "Oo", "Un bărbat şi mai multe femei", "Regele gol", au în spate trei stagiuni. Asta înseamnă că lumea mai vine la teatru. Avem un public stabil şi ne străduim ca prin oferta noastră să deprindem şi tînăra generaţie să bătătorească drumul spre teatru.
- Modificări în trupă?
L.T.: Nu. Ultimul actor angajat este Rareş Pîrlog. Schema teatrului şi actualele condiţii financiare nu ne permit prea multă libertate. Altminteri în teatru a început să fie bine şi nu mai vrea să plece nimeni de aici. Ultima ispravă a făcut-o Cezar Antal care- după ce se crease un post special pentru el- a refuzat transferul la Teatrul Odeon. E semn că la Piatra Neamţ, trupa a devenit o echipă, că spiritul acestei scene a renăscut. Ceea ce e un lucru extraordinar.
- Ce mai face regizorul Szabo Istvan?
L.T.: Acum lucrează la Oradea, dar în toamnă ne-am propus să montăm "Marat Sade" de Peter Waiss. Trebuie să recunoşti că e o propunere interesantă şi va fi prima dată- după patru ani- cînd mă voi reîntoarce pe scenă. Istvan m-a ademenit cu textul ăsta dar şi cu propunerea de a face un tandem cu Cezar Antal.
- Vă doresc succesul pe care îl meritaţi. O ultimă întrebare. Ştiu că nu aţi refuzat să găzduiţi nici o manifestare culturală autentică în sala TT. Cum privesc "autorităţile" nemţene ceea ce se întîmplă în curtea teatrului?
L.T.: Am mai spus-o şi o repet pentru că este un lucru important. E foarte bine că ne aflăm într-un loc în care oficialităţile ţin cont de teatru. Pentru că sînt spaţii- bunăoară la Tîrgovişte- în care se doreşte desfiinţarea teatrului. Şi exemplele ar putea continua. De bine, de rău, Teatrul Tineretului are un buget de bun simţ care ne ajută să încercăm să facem lucruri importante, să facem lucruri serioase şi fără rabat de calitate, fie că e vorba de repertoriu, fie că e vorba de festivalul nostru. Şi sîntem sprijiniţi aici de Consiliul Judeţean, de Consiliul Local, de sponsori şi prieteni. Este un sprijin care-şi are motivarea în aplauzele spectatorilor din Piatra Neamţ şi din ţară, în cronicile care consemnează faptul că Teatrul Tineretului este o voce personală, de care trebuie să se ţină cont, mereu, în mişcarea şi viaţa noastră teatrală.
- N-am de spus decît un singur lucru: ţineţi-o tot aşa!
A consemnat, Mircea ZAHARIA