a

Viaţa la ţară

Viitorul localităţii - dezvoltarea turismului şi agroturismului într-o zonă deosebit de pitorească

“Atragerea de finanţări externe, şansă sigură pentru prosperitatea comunităţii noastre”, declară domnul Gavril Lupu, primarul comunei Hangu

Rep.: De cum aţi fost investit în funcţia de primar, acum sînteţi la cel de al doilea mandat, prioritare aţi considerat că sînt investiţiile, ele pot spori confortul edilitar-gospodăresc, nivelul de trai şi civilizaţie, sînt cele care duc la prosperitatea comunei Hangu. Marea problemă, de care se plîng toţi primarii, nu numai cei din mediu rural, este cea a lipsei fondurilor necesare derulării acestor programe investiţionale. Dumneavoastră v-aţi descurcat destul de bine. Cum anume aţi procedat?
Gavril Lupu: Prin accesarea unor programe cu finanţare externă prin SAPARD, FRDS, Banca Mondială, dar şi prin intermediul Consiliului Judeţean Neamţ am reuşit atragerea unor sume importante de bani care s-au concretizat în mai multe investiţii realizate în comuna noastră ori care se află acum în derulare. Numai cu fonduri de la bugetul local, aceste investiţii nu aveau şanse de realizare nici în cîţiva zeci de ani. Atragerea de finanţări externe oferă o şansă sigură pentru prosperitatea comunităţii noastre.
Rep.: Faceţi o succintă trecere în revistă a investiţiilor care au fost realizate în comuna Hangu, prin atragerea de fonduri externe nerambursabile.
G.L.: A fost întocmit un studiu de fezabilitate şi un proiect pentru realizarea aducţiunii cu apă în satul Chiriţeni, fondurile necesare execuţiei acestei investiţii, în sumă de 75.000 dolari, le-am obţinut printr-un program finanţat de FRDS, lucrările fiind finalizate în anul 2004. Ulterior, acest proiect a fost extins pe încă 500 m, de această dată fondurile fiind alocate de la bugetul local, în valoare de 71.000.000 lei. Pentru modernizare infrastructură rurală a fost accesat un program cu finanţare tot prin programul FRDS, în sumă de 75.000 mii lei, fonduri care se vor concretiza în reabilitarea drumului comunal din satul Rugineşti. O investiţie la care lucrările au fost adjudecate de SC Hidroconstrucţia SA Bacău, firma deja a început procurarea materialelor necesare realizării ei. Anul trecut a fost finalizată cu bine o altă mare investiţie, fondurile fiind alocate prin programul SAPARD, în sumă totală de 21,5 miliarde lei. Fondurile s-au materializat în realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile Hangu (Audia şi Boboteni), Grozăveşti şi Chiriţeni, lucrări care au fost executate la timp şi de bună calitate de către Hidroconstrucţia Bacău, firma care a adjudecat licitaţia. Un alt proiect cu finanţare externă este cel pentru realizarea uscătorului de rumeguş de la staţia de brichetare, valoarea acestei investiţii fiind de 500.000.000 lei, iar banii au fost alocaţi de FRDS, lucrare care a fost finalizată, după care s-a obţinut o altă finanţare pentru construcţia halei de rumeguş şi dotarea cu utilaje.
Rep.: În afara surselor de finanţare amintite, aţi mai apelat şi la altele. Fireşte, tot cu sorţi de izbîndă. Concret, despre ce este vorba?
G.L.: Ca urmare a demersurilor pe care le-am făcut la Regia Naţională a Pădurilor, s-au obţinut finanţări şi s-au realizat mai multe lucrări investiţionale de amploare şi importanţă deosebită. Amintesc aici drumul forestier Sasu, în valoare de 500.000.000 lei; drumul forestier Audia, în valoare tot de 500.000.000 lei, reparaţiile efectuate la canalul Buhalniţa, în valoare de 400.000.000 lei. Cu fonduri de la Banca Mondială şi de la Regia Naţională a Pădurilor, în valoare de 16 miliarde lei, s-au executat lucrări de corectare torenţi, prin construirea de baraje şi apărători de maluri, în bazinul forestier Audia, investiţie care este deja finalizată. În acest an vor începe lucrările de corectare torenţi în bazinul Sasu, valoarea cărora se va ridica la 37 miliarde lei, fondurile vor fi alocate de la Banca Mondială şi Regia Naţională a Pădurilor, asta fiind o altă investiţie de amploare pentru care proiectul este întocmit şi aprobat. Cu fonduri de la Apele Române, anul trecut, s-au realizat lucrări de decolmatare a albiilor pîraielor Hangu şi Boboteni. În urma demersurilor făcute la Consiliul Judeţean Neamţ, s-a aprobat construirea unui pod pe drumul judeţean 155 K, în valoare de 16 miliarde lei, lucrări ce vor fi finanţate din fonduri speciale de drumuri, realizarea acestei investiţii fiind adjudecată de SC Hidroconstrucţia SA Bacău.
Rep.: Rămînînd tot în sfera investiţiilor cu finanţare externă nerambursabilă, vorbiţi-ne despre cele care urmează a fi realizate pe reţeaua unităţilor de învăţămînt din comuna Hangu.
G.L.: În satul Rugineşti urmează să se construiască o şcoală nouă, documentaţia a fost deja întocmită şi pentru care fondurile necesare s-au alocat de la bugetul local. Construcţia şcolii se va face cu finanţare de la Banca Mondială, prin Programul de reabilitare rurală ce se derulează prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ. Vechiul local de şcoală din satul Rugineşti va fi reabilitat şi amenajat corespunzător pentru a i se putea da destinaţia de cămin cultural. Tot cu fonduri de la Banca Mondială urmează să fie reabilitate şcolile din satele Hangu şi Chiriţeni. Aceste unităţi de învăţămînt sînt prinse în Programul de reabilitare rurală al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, care se va derula, aşa cum am spus, cu finanţare de la Banca Mondială.
Rep.: În perioada la care ne referim, pentru diverse lucrări edilitar-gospodăreşti, normal că au fost alocate şi fonduri de la bugetul local. Spre ce au fost orientate aceste finanţări?
G.L.: Voi încerca o trecere în revistă a lucrărilor mai importante executate cu fonduri de la bugetul local. Amintesc aici realizarea de învelitori şi zugrăveli la Şcoala Buhalniţa, lucrări a căror valoare s-a ridicat la 150 milioane lei. Tot aici s-a realizat şi sistemul de încălzire centrală, investiţia cifrîndu-se la 125 milioane lei. Înlocuirea de învelitori, sufitul jgheaburilor şi ulucelor la Şcoala Hangu a costat 690.000.000 lei. Alocaţii bugetare locale s-au făcut şi pentru dotarea primăriei cu 3 calculatoare, imprimante, fax, centrală telefonică şi frigider. Pentru lucrările de reparaţii pe drumurile comunale din satele Hangu, Buhalniţa, Chiriţeni, Grozăveşti şi Rugineşti, prin balastarea lor, de la bugetul local a fost alocată suma totală de 150 milioane lei. De la bugetul local a fost finanţată dotarea unităţilor şcolare cu 8 frigidere, dotarea Şcolii Hangu cu mobilier pentru o sală de calculatoare şi cu banci pentru elevi şi preşcolari, efectuarea de lucrări de reparaţii curente anuale la toate unităţile de învăţămînt de pe raza comunei noastre. Lucrări de reparaţii şi lambrisare s-au făcut la Căminul cultural Hangu şi zugrăveli la Căminul cultural Buhalniţa. S-a făcut împrejmuirea terenurilor de sport la şcolile din satele Hangu şi Buhalniţa, împrejmuiri la şcolile din Audia de Sus şi Buhalniţa, iar şcolile din Hangu, Buhalniţa şi Boboteni au fost dotate cu telefoane, calculatoare şi faxuri, copiatoare. Tot în cadrul lucrărilor din unităţile de învăţămînt amintesc duşumirea a două săli de clasă la Şcoala Buhalniţa şi cumpărarea a 8 uşi pentru şcolile din Hangu şi Buhalniţa, care au costat 34 milioane lei. În perioada la care facem referire, s-au efectuat şi lucrări de modernizare şi extindere a reţelei de iluminat public în toate satele componente comunei, aprinderea iluminatului public făcîndu-se acum automatizat.
Rep.: Zonă montană fiind, în comuna Hangu creşterea animalelor rămîne o ocupaţie de bază. Chiar dacă nu este una care să aducă profit deţinătorilor de animale. Mă interesează ce-a făcut primăria pentru a spori calitatea suprafeţelor de păşunat?
G.L.: Pe păşunile comunale s-au executat lucrări de curăţire pe o suprafaţă de circa 30 ha, prin folosirea atît a beneficiarilor de ajutor social de la Legea 416 , cît şi a banilor strînşi din taxele de păşunat. A fost achiziţionat un gater, tot din fondurile de la păşunat, cu care s-a debitat material lemnos, iar scîndura rezultată a fost întrebuinţată la construirea de garduri, la unităţile şcolare, cămine culturale. Cu regret spun că se constată o slabă preocupare din partea crescătorilor de animale pentru curăţirea şi întreţinerea corespunzătoare a suprafeţelor de păşunat, motiv pentru care, de la un an la altul, suprafeţe mari de păşune se împăduresc. Taxele de păşunat au fost încasate în totalitate. Pentru acest an se impune ca paznicii de păşune, personalul din primărie şi consilierii locali repartizaţi pe trupuri de păşune să urmărească efectivele de animale de pe fiecare păşune şi modul în care crescătorii de animale se ocupă de curăţirea păşunelor.
Rep.: Realizările prezentate, cu siguranţă că au darul să vă mulţumească, să vă dea satisfacţia datoriei împlinite. Sigur era loc şi de mai bine. Care sînt sectoarele, activităţile în care neîmplinirile vă umbresc sufletul, vă dau motive de nelinişte, de nemulţumire? Cum pot fi ele corectate pe parcurs?
G.L.: Ar fi mai multe, deşi nu-i vorba de nişte probleme de fond. Nu vreau să mă disculp, dar ele nu ţin de neimplicarea primarului, altele au fost cauzele. Între neîmpliniri, amintesc neefectuarea de curăţire pe toate trupurile de păşune din comuna noastră, nu s-a reuşit întocmirea proiectului pentru aducţiunea de apă în satele Buhalniţa şi Grozăveşti, nu s-a efectuat rigola la Şcoala Buhalniţa, nu s-au amenajat apărători de maluri pe pîrîul Audia. Sînt lucrări care stau în centrul atenţiei noastre şi pe care, în limita resurselor financiare disponibile, vom încerca să le rezolvăm.
Rep.: Cu ce gînduri, ce proiecte aţi pornit la drum pentru acest an?
G.L.: În programul pe anul 2005 avem incluse mai multe obiective menite a duce la prosperitatea comunei, la sporirea confortului edilitar-gospodăresc, la ridicarea nivelului de trai şi civilizaţie în comuna Hangu. Este vorba de construcţia unui nou sediu pentru primărie, cel de acum este insuficient ca spaţii, nu permite desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare, pentru a oferi o cît mai promptă rezolvare a problemelor cu care oamenii vin la noi. Avem în vedere şi extinderea televiziunii prin cablu în satul Rugineşti. Ne vom preocupa serios pentru a întocmi şi vom căuta surse de finanţare pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă în satele Buhalniţa şi Grozăveşti. O investiţie de interes general este cea de înfiinţare a aducţiunii de gaz metan în comuna Hangu, va trebui să începem finanţarea documentaţiei pentru aducţiunea de gaze naturale. Pentru aducţiunea de gaz metan sîntem incluşi în programul zonal în care această investiţie se va realiza cu finanţare externă, recent am avut o discuţie cu reprezentaţii acestui investitor. Din atenţie nu ne vor scăpa lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor comunale, de curăţire a tuturor trupurilor de păşune de pe raza comunei noastre, plus alte lucrări edilitar-gospodăreşti care se vor ivi pe parcurs.
Rep.: Cum se prezintă exerciţiul bugetar pe anul trecut? Care au fost înplinirile şi neîmplinirile la acest capitol?
G.L.: Sursele locale de venit la bugetul local sînt mici, comparativ cu necesarul pentru buna funcţionare a tuturor instituţiilor publice aflate în administrarea primăriei, pentru realizare de obiective investiţionale. Diferenţa am primit-o de la Consiliul Judeţean Neamţ, prin cotele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale. Din păcate, la sursele de venituri proprii s-au înregistrat restanţe în plata taxelor şi impozitelor locale, atît din partea persoanelor fizice, cît şi a persoanelor juridice. Nu are sens să intru în detalii. În vederea recuperării restanţelor se impune ca serviciul de contabilitate să recupereze toate debitele restante, atît de la populaţie, cît şi de la agenţii economici, folosindu-ne de toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie: înştiinţări, somaţii, popriri, sechestre pe bunuri.
Rep.: Nivelul de dezvoltare a unei comunităţi este dat şi de numărul de costrucţii noi care apar de la un an la altul. Cine trece acum prin comuna Hangu lesne poate observa acest lucru. Ce ne puteţi spune în acest sens?
G.L.: Datoria noastră, a celor din primărie, este aceea de a veghea la respectarea disciplinei în construcţii şi asupra modului de eliberare a autorizaţiilor de construire şi a certificatelor de urbanism, în conformitate cu prevederile Legii 43/2001, modificate prin Legea 50/1992. Ca să vă răspund la întrebare, am să fac referire la anul 2004, cînd au fost eliberate 25 de autorizaţii pentru construcţii şi un număr de 95 certificate de urbanism. În general, s-a constatat că se respectă disciplina în construcţii, de către locuitorii comunei noastre. Probleme mai grave întîmpinăm în privinţa protecţiei mediului înconjurător şi, în mod special, în direcţia depozitării gunoielor şi a resturilor menajere, acestea fiind aruncate la întîmplare, mai cu seamă pe albiile cursurilor de apă. Sînt fapte condamnabile şi care nu dau un aspect estetic comunei noastre, situată într-o zonă neasemuit de frumoasă, prin excelenţă pretabilă activităţilor de turism şi agroturism. Trebuie umblat un pic la mentalitatea oamenilor pentru a-i face să înţeleagă că problema protecţiei mediului nu ţine numai de resortul primăriei, ci de al fiecăruia dintre noi, cu toţii putem contribui să facem ca localităţile în care trăim să fie cît mai frumoase, mai îngrijite şi mai aspectoase. În privinţa rumeguşului, consider că problema este rezolvată în mare parte, odată cu darea în funcţiune a staţiei de brichetare şi prin amenajarea depozitului de rumeguş.
Rep.: În comuna Hangu, chiar dacă nu-i situată în zona cooperativizată, probleme au fost destule în privinţa retrocedării terenurilor cu vegetaţie forestieră. Domeniu în care legile funciare au venit cu mai multe modificări ulterioare. Care mai e acum situaţia punerilor în posesie şi a eliberării titlurilor de proprietate, a celorlalte bunuri cuvenite foştilor deţinători legali?
G.L.: La Legea 1/2000 au fost înregistrate 825 de cereri, din care au fost analizate 687, fiind eliberate 15 titluri de proprietate. Urmează să fie puşi în posesie 34 de cetăţeni, cărora le revine suprafaţa totală de 70,46 ha. La Legea 204/2004, privind modificarea articolului 36 din Legea 1/2000, au fost analizate 274 de cereri, din care au fost validate 143, pentru o suprafaţă totală de 149,93 ha terenuri cu vegetaţie forestieră. Pe rolul instanţelor de judecată sînt în curs de soluţionare un număr de 21 de plîngeri la Legea fondului funciar şi 3 recursuri la Tribunalul Neamţ. Referindu-mă la regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 1945-1989, pot să vă spun că sînt înregistrate 348 notificări, pentru rezolvarea cărora, prin dispoziţia primarului, au fost constituite două comisii pentru analizarea notificărilor şi pentru evaluarea internă. Pînă la această dată au fost analizate 245 de cereri, de către comisia de analiză a notificărilor şi 224 de către comisia de evaluare internă. Un număr de 143 de persoane şi-au exprimat opţiunea în legătură cu acordarea de despăgubiri în echivalent. La Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ au fost înaintate, pentru avizare, 36 de notificări, iar 26 au fost respinse prin dispoziţie emisă de primar. Nu ne putem declara mulţumiţi de ceea ce s-a rezolvat în materie de fond funciar, de vină fiind, în parte, comisia locală, dar şi organele silvice care nu au acţionat cu promptitudine în privinţa retrocedării suprafeţelor de terenuri cu vegetaţie forestieră cuvenite proprietarilor de drept. Tot la capitolul nerealizări se înscrie şi faptul că n-au fost analizate în totalitate cererile făcute în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv, vinovate de aceasta fiind cele două comisii constituite în acest scop, la nivelul primăriei.
Rep.: Vorbiţi-ne despre programul de protecţie socială, de problemele cu care vă confruntaţi în această direcţie, despre cum a decurs activitatea în primărie, pe parcursul anului trecut.
G.L.: În domeniul administraţiei publice locale, în anul 2004, activitatea s-a materializat în înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă, protecţia copilului, asistenţă socială, activitate notarială, gestionarea fondului arhivistic, eliberarea de adeverinţe, certificate de producător, bilete de proprietate, completarea şi ţinerea la zi a registrelor agricole. O preocupare permanentă a autorităţii locale a fost orientată spre sprijinirea şi protecţia socială a persoanelor defavorizate. La Legea 416/2001, de venitul minim garantat au beneficiat un număr de 169 de persoane, totalizînd 92 de dosare, cărora li s-a acordat suma totală de 727 milioane lei. Aceste familii au beneficiat şi de ajutoare pentru încălzire pentru perioada noiembrie 2004-martie 2005, în sumă totală de 195.650.000 lei. Tot anul trecut au fost acordate şi alte ajutoare de urgenţă în sumă de aproape 25 milioane lei.
Rep.: Cîte din persoanele beneficiare ale venitului minim garantat sînt cu obligativitate de muncă şi la ce lucrări au fost folosite?
G.L.: Din numărul total al beneficiarilor de ajutor social, doar 20 au fost apte de muncă, cu obligativitatea de a efectua cele 72 de ore de lucru. Cu aceşti oameni s-au realizat lucrări de reparaţii şi întreţinere la drumurile comunale, de curăţire şi igienizare a albiilor cursurilor de apă Hangu, Boboteni şi Buhalniţa, menţinerea curăţeniei pe arterele de circulaţie şi în locurile publice, amenajarea unor spaţii speciale pentru depozitarea gunoaielor şi resturilor menajere, la săpat şi curăţat de rigole, precum şi la activităţile de reparaţii şi igienizări în instituţiile publice de pe raza comunei noastre.
Rep.: Primăria avea posibilitatea să folosească persoane la efectuarea de lucrări de interes public, în virtutea prevederilor Legii 76/2002. Ce ne puteţi spune în acest sens, cîţi şomeri au fost angajaţi?
G.L.: Chiar din luna ianuarie a anului trecut, aplicînd prevederile articolului 78 din lege cu privire la sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, au fost angajate 20 de persoane în cadrul serviciului public. Aceste persoane au efectuat lucrări: de reparaţii la şcoala şi grădiniţa din Boboteni, reparaţiile făcute la şcolile din Hangu, Buhalniţa şi Rugineşti, la reparaţiile de la biserici, la căminele culturale, la dispensar, tăiat şi depozitat lemne de foc pentru şcoli şi instituţii publice din comună, la alte lucrări edilitar-gospodăreşti.
Rep.: În ultima vreme, după cum s-a văzut, în comuna Hangu s-au realizat ori sînt în curs de realizare investiţii de amploare, de interes general, cetăţenesc. Din cîte am înţeles, în agenda dumneavoastră de lucru se mai află şi alte proiecte care vizează obiectivele investiţionale de perspectivă. Privit prin această prismă, cum se vede viitorul comunei Hangu?
G.L.: După ce vor fi finalizate toate investiţiile aflate în derulare, cît şi cele care ni le-am propus de acum încolo, alta va fi şi soarta comunei şi, implicit, a locuitorilor ei. Cînd vor fi rezolvate toate problemele de infrastructură, drumuri, apă şi canalizare, gaz metan, localitatea va fi mai atractivă investitorilor, ceea ce ar duce la crearea de noi locuri de muncă, la prosperitatea zonei, una foarte bună pentru activităţi turistice. Consider că viitorul comunei este strîns legat de dezvoltarea turismului şi agroturismului în zona noastră.
Pagini realizate de
Tina CONDREA

	sus		înapoi

[Home] [Prima pagină] [Redacţia] [Publicitate] [Contact] [Arhiva]

© 2004 Sedpress Ceahlăul SA
All rights are reserved.