Reducerile de posturi din învățămîntul nemțean au fost subiect de analiză la Ministerul Educației, la începutul acestei săptămîni. Luminița Vîrlan, inspectorul școlar general, s-a întîlnit cu două dintre persoanele care conduc ministerul, Oana Badea și Corina Marin, fiind, poate, pentru prima dată cînd reprezentanții județului nostru au putut prezenta, la rece, situația reală din Neamț. Și, după cum subliniază Luminița Vîrlan, a început să se ajungă la detalii. Pînă acum erau cîteva criterii mari și late, în baza cărora se făceau reducerile, însă abia acum au început adevăratele analize: "Apreciez faptul că s-au organizat întîlniri în mod eficient. Fiecare inspector școlar general a discutat despre situațiile concrete, din județul pe care îl reprezintă. Acum este o analiză amplă. Am avut ocazia să asist, pentru cîteva minute, la discuția dintre colegul inspector general din Mureș și minister. El discuta despre clasele cu predare în limba maghiară, însă la noi nu există astfel de clase, nu avem astfel de probleme. E o dovadă în plus că fiecare județ are problemele sale. Noi ne-am dus cu o analiză pe criteriile ministerului, dar și pe criteriile pe care le pro­punem". Reamintim că ministerul a cerut ca toate clasele de "început, respectiv I-a, a V-a și a IX-a să aibă un efectiv maxim de elevi. Este singura măsură propusă de guvern pentru reducerea posturilor, pentru care nu ar fi necesare modificări legislative. De asemenea, guvernanții au solicitat întoarcerea directorilor la catedră, majorarea la 300 de elevi a efectivului minim cu care o unitate de învățămînt poate avea personalitate juridică, precum și revenirea la norma obișnuită, de 18 ore pe săptămînă, pentru profesorii cu gradul I didactic și peste 25 de ani în învățămînt.
"Am venit și noi cu criterii care ar necesita unele modificări legislative. Spre exemplu, toată lumea știe că orele de educație fizică și sport sînt susținute de profesori, inclusiv la clasele primare. Am solicitat să se renunțe la suplinitorii de educație fizică în cazul acestor clase, orele urmînd a fi ținute de învățători", precizează Luminița Vîrlan. Însă nu trebuie să uităm că și anul trecut s-au făcut reduceri în Neamț. S-au comasat clase, școli chiar, astfel încît toate aceste soluții sînt acum epuizate. Iar conducerea ISJ mai atrage atenția asupra unui aspect: "În momentul de față nu prea mai avem criterii pe care să le punem în aplicare și să reducem 50 - 100 de posturi. Trebuie o gîndire managerială pe detalii. Pe de altă parte, aceste reduceri de personal pot duce la eficientizarea învățămîntului. Poate că sună paradoxal, însă nu este deloc așa. Am identificat, în mediul urban, o școală care avea două clase a II-a, una cu 12 și una cu 13 elevi. Nu așa se face un act educațional eficient". Fără prea multe detalii, Luminița Vîrlan mai amintește un criteriu prin care se pot reduce posturi: "Am insistat ca fiecare unitate de învățămînt să aibă profilul bine identificat. Dacă sînt colegiu forestier, atunci să am performanță în acest domeniu. Dacă sînt colegiu de informatică, să am performanțe în informatică, iar dacă sînt pedagogic, să am performanțe în pedagogie. Fiecare școală să își găsească un profil propriu, să aibă o cultură educațională".
În altă ordine de idei, în urma discuțiilor de la București, numărul de posturi ce urmează a fi reduse în Neamț, de la 1 septembrie 2010 rămîne de 346. Trebuie menționat că în Neamț au fost analizate și criteriile propuse de minister. Spre exemplu, dacă s-ar modifica legea, iar directorii ar reveni la catedre, atunci s-ar economisi 88 de norme. Dacă cei cu gradul I și peste 25 de ani vechime nu ar avea norma redusă cu două ore, atunci s-ar mai cîștiga încă 112 norme. În schimb, doar 9 posturi s-ar cîștiga dacă ar crește efectivul minim de elevi dintr-o școală cu personalitate juridică de la 200 la 300. "Ar fi mai multe situații în care efectivul ar fi mai mic, însă nu poți lăsa o comună fără școală cu personalitate juridică", a mai spus Luminița Vîrlan.
Marius GHEGHICI