Convorbire  cu domnul primar Ioan Sîrbu

Rep.: Sţiu că nu vă place să vorbiţi despre ce veţi face. Nu divulgaţi ce vă propuneţi să realizaţi, pînă nu sînteţi sigur de reuşită. Apoi, sînteţi "zgîrcit" în informaţii, chiar dacă aţi făcut o treabă bună. Poate şi de teamă ca spusele dumneavoastră să nu fie luate drept laudă... Drept care aveţi libertatea de a ne oferi ceea ce credeţi că-i mai semnificativ, mai de luat în seamă din activitatea dumneavoastră ca primar, de anul trecut.
Ioan Sîrbu.: O investiţie mare, pe care oamenii o aşteptau cu mult interes, este cea privind construcţia podului din punctul  Vîrlan-Ştefan. Investiţia încă nu este finalizată, asta pentru că s-au ivit nişte probleme legate de realizarea acestui obiectiv. Constructorul aşteptă un aviz, după care se va trece imediat la terminarea lucrărilor. Vrem ca, pînă la sfîrşitul acestei luni, podul să fie gata, să-l dăm în folosinţă. Finanţarea acestei investiţii s-a asigurat din fonduri guvernamentale. Banii au fost, lucrările s-au plătit la timp, dar a apărut acea problemă a constructorului.

Rep.: Pe modernizarea infrastructurii, mai aveţi şi alte lucrări mari rea­lizate. Ca importanţă, care ar fi prima?
I.S.: Mă bucur că am reuşit ca, pe lîngă cei 2 km de covor asfaltic, să se mai asfalteze încă  1,6 km de drum, în zona numită Humărie. O zonă parcă uitată de Dumnezeu, în care noroiul era pînă la genunchi. Oamenii de acolo nu sperau niciodată că vor avea barem drumuri balastate, darămite asfaltate. O altă mare realizare a anului 2008 consider a fi modernizarea porţiunii de drum din zona Canton-Marin, de foarte mulţi ani  era impracticabil. S-a reuşit redarea lui în folosinţă, se circulă foarte bine, chiar dacă nu-i asfaltat. Oamenii se bucură foarte mult de această lucrare, altfel erau parcă rupţi de restul comunei.

Rep.: Dar nu-i singura zonă în care cetăţenii se bucură de drumuri asfaltate. Unde au mai fost realizate ori urmează să se execute asemenea lucrări?
I.S.: În parteneriat cu Consiliul Judeţean Neamţ avem în derulare lucrările de asfaltare din zona Schitului Ţibucani. Pînă în momentul de faţă investiţia este realizată în procent de 50 la sută. Pe porţiunea respectivă s-au executat lucrările anterioare turnării co­vorului asfaltic, s-au săpat şanţurile de delimitare, s-a făcut profilarea şi ba­lastarea cu tasarea necesară. De cum vremea va permite, pe o porţiune de aproape 2,5 km se va turna covor asfaltic. Pînă la finele acestui an vor trebui terminate şi lucrările de la podul de la acest drum, aşa că o să ajungem cu asfaltul pînă la porţile Schitului Ţibucani. Acest lăcaş de cult este monument istoric, prin modernizarea drumului pînă acolo facilităm punerea lui în valoare. Dacă tot am amintit de unităţile de cult, trebuie să vă spun că avem în lucru un proiect pe fonduri europene, prin care vrem să reabilităm biserica veche şi să înfiinţăm o cantină socială pentru 40 de persoane.

Rep.: Pentru accesarea fondurilor europene care se alocă pentru dezvoltarea rurală, cu ce v-aţi pregătit să ieşiţi la înaintare?
I.S.: Am depus la Iaşi un proiect integrat de 2,5 milioane euro, din fondurile europene care se dau pe măsura 322-FEADR. Programul include mai multe investiţii de interes pentru comunitate, între care amintesc: aducţiune de apă, canalizare şi staţie de epurare, precum şi modernizarea prin asfaltare a 4 km de drum comunal. Am trecut  cu proiectul integrat de etapa verificărilor în teren. Acum, cu mare emoţie şi optimism aşteptăm verdictul. Sperăm din tot sufletul ca proiectul nostru să fie declarat eligibil şi să intre la finanţare.

Rep.: În derulare aveţi nişte investiţii în vederea amenajării de parcuri de recreere. Ce s-a făcut pînă acum? În plus, în beneficiul tinerilor din comună mai aveţi şi alte proiecte în lucru.
I.S.: Avem aprobată finanţarea pentru amenajarea a 4 parcuri, în Poienari, Davideni, Humărie şi Schitul Ţibucani. Două parcuri deja sînt terminate, fiind foarte apreciate de cătăţenii din zonele respective şi nu numai. Sînt spre finalizare lucrările la o troiţă în parcul din zona Humărie, precum şi amenajarea parcului din preajma Schitului Ţibucani. Avem aprobată finanţarea pentru realizarea unui baze sportive multi­funcţionale, investiţie pentru realizarea căreia am ajuns în faza ţine­rii licitaţiei pentru desemnarea executantului lucrărilor. Sperăm să cîştige licitaţia o firmă care să facă lucrări de calitate şi să finalizeze la timp investiţia. Cei care se vor bucura cel mai tare de realizarea acestui obiectiv vor fi tinerii, componenţii echipei de fotbal "Stejaru" din localitate.

Rep.: Sînteţi mulţumit cum arată acum şcolile şi grădiniţele din comuna Ţibucani?
I.S.: În general, da. Cu o singură excepţie, cea de la Şcoala nr. 2. Aici lucrările de reabilitare au fost terminate pe vreme rece, aşa se explică de ce au apărut pete de igrasie. Am luat imediat legătura cu constructorul, va remedia situaţia, imediat ce vremea se va încălzi. Consider că şcolile arată bine, s-au creat condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii elevilor şi cadrelor didactice.

Rep.: Pentru asta era nevoie de investiţii mari. Care sînt acestea şi unde s-au realizat?
I.S.:  Anul trecut, în unităţile de învăţămînt de pe raza comunei Ţibucani au fost realizate lucrări de reabilitare şi de modernizare pentru care au fost cheltuite fonduri în sumă totală de 565.300 lei. Bani au fost folosiţi pentru centrala termică de la Şcoala Davideni, grupurile sanitare de la Şcoala nr.1 Ţibucani, corpurile A şi B, dotarea cu utilităţi a celor două corpuri de şcoală din Ţibucani, împrejmuirea cu garduri la şcolile din Ţibucani şi Davideni, reabi­litare termică la Şcoala Ţibucani, întocmirea proiectului tehnic şi construcţia clădirii necesare centralei termice de la Şcoala Davideni. În continuare, în funcţie de fondurile care vor fi alocate unităţilor de învăţămînt, se vor realiza lucrări de reabilitare şi moder­nizare acolo unde mai este nevoie, pentru ca elevii şi cadrele didactice să se bucure de condiţii cît mai bune pe timpul orelor de curs.

Rep.: Oamenii din comuna Ţibucani sînt renumiţi pentru priceperea şi hărnicia cu care se apleacă asupra pămîntului, pentru a-i smulge recolte cît mai bogate. Nu trebuie să-i "mîne" nimeni din urmă ca să nu-şi lase terenul în pîrlogă. Ba dimpotrivă, şi pămîntul considerat multă vreme netrebnic, va deveni roditor. Asta ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţire a solului, în perimetrul ameliorativ din Davideni, finanţarea fiind asigurată de Ministerul Agriculturii. Cînd vor fi finalizate lucrările de acolo?
I.S.: Am intrat în cel de al doilea an al investiţiei privind asanarea bahnei de la Davideni, progam finanţat de ANIF, derulat prin Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Neamţ. În această primăvară se va face o nouă arătură, apoi o însămînţare cu iarbă. Lucrările de acolo au fost mai complexe, mai întîi s-a făcut o drenare a surplusului de apă din sol, după care pămîntul va fi redat circuitului agricol, ca păşune. În final, sperăm ca beneficarii acelui teren să fie mulţumiţi de lucrările executate, să se poată folosi de acel teren, pe care multă vreme din an băltea apa.

Rep.: Sînteţi un om care puneţi foarte mult suflet în tot ceea ce faceţi. Fiind de profesie medic, nu puteaţi fi indiferent la ceea ce se întîmplă în jurul dumneavoastră. Cînd cineva se află la necaz, intindeţi imediat o mînă de ajutor. Aşa vă ştiu de multă vreme oamenii din comuna Ţibucani şi numai...
I.S.: Ne numărăm printre cele 9 "primării adoptive" din judeţ pentru persoanele din zonele sinistrate, cele cărora apa le-a luat agoniseala de-o viaţă. Anul trecut, imediat după apelul lansat de Prefectura Neamţ, am oferit sprijin persoanelor sinistrate, constînd din alimente, îmbrăcăminte şi materiale de construcţii pentru case. Vom continua acţiunile umanitare, ori de cîte ori va fi nevoie.

Rep.: Care mai e acum relaţia dumneavoastră cu ţibucănenii? Ani de-a rîndul le-aţi fost medic, iar din 2004 şi primar.
I.S.: La anul voi împlini 40 de ani de cînd am venit ca medic în Ţibucani, timp în care relaţiile cu oamenii de aici s-au cimentat, au evoluat în bine. Ele se bazează pe respect  şi ajutor reciproc. Ca treaba să fie mai bună, de un singur lucru avem nevoie: valoarea bugetului local. Sînt conştient că-i criză, dar bine ar fi să primim fonduri barem la nivelul celui de anul trecut. Am înţeles că nu mai avem voie să mai angajăm şomeri conform Legii 76/2002, ne-ar fi fost de mare ajutor, am fi realizat cu ei multe lucrări de interes edilitar-gospodăresc.
Tina CONDREA