"Ne-am propus realizarea de investiţii pentru modernizarea infrastructurii", declară domnul primar Petru Gherghel

Rep.: Cînd vă mutaţi în casă nouă? Credeam că deja vă găsesc acolo...

Petru Gherghel: E.ON -ul e de vină. E problema cu care se confuntă majoritatea primarilor din mediul rural şi nu numai. Lucările la noul sediu al primăriei sînt finalizate, dar nu s-a făcut racordul la alimentarea cu energie electrică. Asta în condiţiile în care încă de anul trecut am plătit pentru asta. De fapt, lucrarea este executată, dar cei de la E.ON nu au avut vreme să vină să-i facă recepţia, ca apoi să se dea drumul la curentul electric.

Rep.: Privit din exterior, noul sediu al primăriei arată foarte cochet, este o clădire modernă care dă o altă faţă centrului civic.  Cum e la interior? E suficient de spaţios şi confortabil, oferă condiţii optime de lucru pentru toate serviciile din administraţia publică locală?

P.G.: Ne-am dorit de prea multă vreme o primărie nouă. De foarte mulţi ani ne desfăşuărm activitatea în condiţii improprii, spaţiile sînt total insuficiente. Practic, împărţim fostul sediu al CAP-ului cu o firmă privată. Birourile sînt foarte mici, cu holuri înguste, fără lumină naturală. Merita să avem un sediu corespunzător. Clădirea nouă este destul de mare şi de spaţioasă. La subsol avem spaţii pentru centrala termică, apărarea antiaeriană, arhiva, birourile sînt la parter şi la etajul cu mansardă. Avem mobilier procurat şi birotica necesară. Numai curent electric  nu avem. Sperăm ca luna viitoare să ne mutăm în primăria nouă.

Rep.: Aruncînd o privire de ansamblu asupra anului 2008, cum apreciaţi că a fost?

P.G.: Consider că a fost un an foarte bun, din toate punctele de vedere. Am să încep cu unităţile de învăţămînt, unde s-au realizat investiţii deosebite. S-au executat lucrări ample de reabilitare la şcolile din satele Tupilaţi şi Totoieşti. La ambele unităţi de învăţămînt s-a pus tîmplărie termopan, s-a tras apă curentă, s-au construit grupuri sanitare de incintă, s-au realizat sisteme de încălzire centrală. Acum putem spune că sînt create condiţii bune pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ.

Rep.: Tot în domeniul învăţămîntului mai aveaţi în derulare o investiţie mai mare. Ce s-a realizat pînă acum?

P.G.: Vă referiţi la construcţia noii grădiniţe din centrul comunei, cea de la Tupilaţi. La acest obiectiv lucrările de construcţie sînt foarte avansate, cred că vor fi terminate în două săptămîni. Grădiniţa pe care o frecventează acum preşcolarii este o clădire foarte veche, tavanul stă gata-gata să cadă. Este un local impropriu pentru activităţile de grădiniţă, cu spaţii mici şi insuficiente. Clădirea nouă are o suprafaţă totală de 400 m.p., 4 săli de clasă, un cabinet medical, două camere pentru vestiare, toalete moderne. Va avea amenajată şi o sală mai mare pentru joaca micuţilor, iarna sau pe timp de vreme rea.

Rep.: În perspectivă, va putea fi folosită  şi ca grădiniţă cu program prelungit? Aveţi cereri în această direcţie?

P.G.: Grădinţa va fi pusă la dispoziţia copiilor din toată comuna. Ne gîndim şi la funcţionarea grădiniţei cu program prelungit. Deja am discutat cu doamna directoare Aura Diaconescu, dumneaei îmi spunea că deja sînt mulţi părinţi care au depus cereri pentru programul prelungit la copiii de grădiniţă. Avem posibilitatea să facem amenajările necesare, este acolo şi o sală de mese pentru copii.

Rep.: Ce investiţie aţi realizat cu fondurile alocate prin Ordonanţa 7/2006?

P.G.: Prin proiect, fondurile guvernamentale le-am solicitat pentru construcţia a două poduri peste pîrîul Valea Albă, în satele Arămoaia şi Tupilaţi, va­loarea totală ridicîndu-se la 17 miliarde lei vechi. Necazul e că am rămas şi acum datori la firma de construcţie. În septembrie 2008, cînd trebuia să facem documentaţia pentru cea de a treia tranşă de plăţi, ni s-a cerut să facem şi recepţia finală a lucrărilor. Constructorul şi-a terminat treaba, dar guvernul nu  ne-a mai dat banii. Trebuie să mai aşteptăm pînă vor veni fondurile, s-a promis că se vor da bani pentru plăţile restante.

Rep.: Aveţi vreo veste despre soarta proiectului privind accesarea fondurilor care se alocă pentru dezvoltarea rurală şi renovarea satelor?

P.G.: Dosarul complet l-am depus în sesiunea decembrie 2008. Este un proiect integrat de 2,5 milioane euro, care include mai multe obiective investiţionale. Am solicitat fondurile pentru realizarea alimentării cu apă, a reţelei de canalizare pe 6,5 km, staţiei de epurare, reabilitarea căminului cultu­ral şi amenajarea unui punct muzeistic. Tot în acest proiect ne-am propus să asfaltăm drumul comunal Tupilaţi-Văleni. Fostul sediul al CAP-ului, unde-i acum primăria, vrem să-l  reabilităm,  să-l amenajăm corespunzător, pentru a-i da o destinaţie socială, să fie un centru de zi pentru copii. Aici, după orele de şcoală, elevii vor fi meditaţi, ajutaţi în diverse probleme. Mai ales că şi de la noi din comună sînt mulţi părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Ne dorim din tot sufletul ca proiectul nostru să fie declarat eligibil la finanţare.

Rep.: Nu aţi curtat şi alţi primari pentru ca, în parteneriat, să promovaţi un proiect comun prin care să accesaţi fondurile europene?

P.G.: Am făcut mai multe demersuri în acest sens. Cele mai avansate, cu şanse reale de a se materializa, sînt discuţiile purtate cu domnul Ioan Stoleru, primarul comunei Văleni. Prin Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară vrem să promovăm un proiect în valoare totală de 6 milioane de euro. Proiectul european intercomunitar cuprinde investiţii separate pentru fiecare comunitate, dar şi investiţii comune. În perspectivă, avem în vedere extinderea alimentărilor cu apă şi a canalizărilor, reabilitarea căminului cultural din satul Totoieşti, asfaltarea drumurilor comunale.

Rep.: Pentru salubrizarea şi ecologizarea zonei, aveţi vreun proiect în atenţie?

P.G.: Comuna Tupilaţi este inclusă în programul ECO NEAMŢ care se va derula prin Consiliul Judeţean Neamţ. Acum, imediat ce vom primi cifrele de buget pentru 2009, vom organiza licitaţie pentru activitatea de prestări servicii în domeniul colectării şi transportării deşeurilor. Va fi mai greu la început, oamenii vor trebui să achite o taxă, pînă acum nu dădeau bani şi pentru gunoaie. Dar trebuie să salubrizăm localităţile, oamenii nu vor mai arunca ori depozita deşeurile aiurea.

Rep.: Oborul mai e deschis pentru cetăţenii din zonă? Cîndva era vestit în toată Moldova...

P.G.: Tîrgul de animale este închis de mai multă vreme, nu corespunde cerinţelor europene. Se spune că în Uniunea Europeană nu sînt tîrguri pentru vînzarea de animale, ci doar expoziţii de animale. Oamenii se plîng că nu au unde vinde direct animalele, sînt nevoiţi să le dea pe te miri ce la diverşi samsari. La tîrg era altceva, altfel se stabilea şi preţul. În comună avem mulţi oameni care îşi cîştigă traiul din cultura pămîntului şi creşterea animalelor.

Rep.: Sînteţi la al treilea mandat. Cunoaşteţi foarte bine pe cetăţenii din toate satele, problemele din cele mai îndepărtate cătune. Ce mai doresc oamenii din comuna Tupilaţi, cum văd viitorul lor şi al comunităţii în care trăiesc şi muncesc?

P.G.: Normal, cu toţii doresc să aibă parte de o viaţă cît mai bună, să beneficieze de condiţii ridicate de civilizaţie, pe măsura timpurilor pe care le trăim. Acum vor să aibă în comună alimentare cu apă, canalizare şi drumuri asfaltate, obiective investiţionale pe care deja  le avem incluse în proiectul pe care l-am depus la FEADR Iaşi. Ne-am propus realizarea cît mai multor investiţii pentru modernizarea infrastructurii.

Tina CONDREA