Credincioşii pe stil vechi sărbătoresc mîine Revelionul, trecerea în anul 2009. Păstrătorii vechiului calendar, cel iulian, ţin toate sărbătorile cu dată fixă cu 13 zile mai tîrziu decît cele pe stil nou. Doar sărbătorile de Paşti şi cele care nu ţin de dată fixă din jurul Paştelui sînt sărbătorite odată cu ortodocşii pe stil nou. Stiliştii nu au acceptat schimbarea intervenită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în anul 1924, calendar aşa-zis gregorian (după Papa Grigorie), declarîndu-se ortodocşi pe stil vechi. În primii ani de după 1924 s-a încercat ca şi Paştele să se ţină după calendarul catolic dar s-a renunţat ulterior (conducerea BOR de atunci dîndu-şi seama că nu se poate modifica şi data Paştelui), astfel că Sărbătoarea Paştilor a rămas neschimbată. Acest calendar pe stil vechi -  considerat de către aceşti cre­dincioşi adevăratul calendar religios, cel pe stil nou fiind de influenţă catolică - este păstrat îndeosebi de Rusia, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, o parte dintre ortodocşii din Grecia, dar şi în alte ţări europene. De asemenea, mănăstirile de la Sfîntul Munte Athos sînt păstrătoare ale vechiului calendar iulian. Istoria bisericii ortodoxe pe stil vechi este foarte zbuciumată. Ortodocşii pe stil vechi au fost prigoniţi de autorităţile române şi înainte de anul 1944 şi după, bisericile lor fiind dărîmate cu buldozerele sau incendiate. Majoritatea călugărilor şi maicilor din acele timpuri au fost închise, cîţiva dintre călugării pe stil vechi au murit în închisoare.

În judeţul nostru sînt multe localităţi în care există mulţi credincioşi pe stil vechi, localităţi în care există şi bise­rici, precum comuneleŢibucani, Vînători-Neamţ, Răuceşti, Brusturi, Zăneşti şi altele. În Piatra Neamţ există o biserică pe stil vechi în cartierul Dărmăneşti. În judeţ funcţionează şi două mari mănăstiri pe stil vechi, cea de la Brădiţel (comuna Grumăzeşti) şi cea de la Dobru (comuna Vînători-Neamţ). Ortodocşii pe stil vechi au Mitropolia la Slătioara, judeţul Suceava, sub conducerea IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan. Primul mitropolit al celor pe stil vechi a fost IPS Glicherie, fost stareţ al mănăstirii Procov, canonizat, după dezgropămintea sa de 7 ani, Sfîntul Ierarh Glicherie Mărturisitorul de la Slătioara.

Nicolae SAVA