Convorbire cu domnul primar Vasile Gherghel

Rep.: Cum apreciaţi că a fost anul 2008?

Vasile Gherghel: Pentru comunitatea noastră, consider că anul pe care abia l-am încheiat a fost unul destul de rodnic, în sensul că am realizat tot ceea ce ne-am propus prin planul de dezvoltare economico-socială a comunei Făurei. Cu prioritate am avut în atenţie unităţile de învăţămînt, două şcoli fiind incluse în programul de reabilitare. Şcoala Climeşti era construită de pe vremea cînd era ministru Spiru Haret, acum, după reabilitare arată ca nouă. Trebuie doar să-i mai schimbăm acoperişul, investiţie care este planificată pentru acest an. La Şcoala Făurei s-au schimbat uşile din interior, s-a construit o magazie de vreo 600 milioane lei, loc în care vor fi depozitate combustibilul solid şi materiale didactice. Şcoala de aici va intra în reabilitare totală în acest an, este în prinsă în programul de investiţii al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, cu fonduri de la Ministerul Educaţiei.

Rep.: Şcoala din Budeşti a fost ridicată din temelii, fiind o unitate nou construită. Oferiţi-ne mai multe detalii.

V.G.: Clădirea şcolii din satul Budeşti a fost retrocedată fostului proprietar, un moştenitor al boierului Ghica. Am făcut o convenţie, ne păsuieşte, elevii învaţă tot acolo, asta pînă vom da în folosinţă şcoala nouă. La noua unitate de învăţămînt, lucrările sînt aproape finalizate, fiind o investiţie destul de complexă şi de costisitoare, valoarea totală ridicîndu-se la 18 miliarde lei vechi. E construcţie foarte cochetă, modernă, are 7 săli de clasă, dintre care una este amenajată special, fiind dotată cu mai multe calculatoare. De la Ministerul Educaţiei s-au primit calculatoare, a fost achiziţionat şi tot mobilierul necesar acestei unităţi de învăţămînt. În perioada următoare vom face probele la sistemul de încălzire, avem montate acolo două centrale termice. Încălzire centrală avem şi la şcoala din Climesti, care-i proaspăt reabilitată. Păcat că numărul copiilor este mic. Dar vom  folosi şcoala ca grădiniţă, avem microbuz şcolar care va transporta acolo copii din satele Budeşti, Făurei şi Micşuneşti.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre starea drumurilor comunale?

V.G.: Pentru mine, ca edil al acestei comunităţi, prioritară a fost moder­nizarea infrastructurii. Anul trecut, de la bugetul local am alocat o sumă însemnată, în jur de 1,3 miliarde lei vechi. Pe drumurile comunale, care au o lungime totală de peste 25 km, se circulă în bune condiţii, au şanţuri pentru colectarera apelor pluviale. Mai sînt două porţiuni de drumuri ce trebuiesc asfaltate, este vorba de drumul judeţean. Am discutat această problemă la Consiliul Judeţean Neamţ, la Direcţia de drumuri. În anii din urmă, s-a pus asfalat şi la noi, dar mai trebuie.

Rep.: Care este acum stadiul proiectului prin care doriţi să accesaţi fondurile europene care se alocă pentru dezvoltarea rurală şi renovarea satelor?

V.G.: Proiectul este spre finalizare, din păcate nu am reuşit să-l depunem la prima "strigare". Asta pentru că trebuia să obţinem foarte multe avize şi auto­rizaţii. Este un proiect integrat de 2,5 mi­lioane euro. Ca obiective investiţio­na­le, în proiect sînt incluse: asfaltarea a 4,4 km de drum comunal în satul Budeşti, construcţia unei grădiniţe în satul Făurei şi procurarea de utilaje şi materiale de intervenţie pe drumurile comunale. Pentru că la grădiniţă este vorba de o construcţie nouă, e nevoie de foarte mul­te avize. Cel mai greu de obţinut, pe ca­re încă nu-l avem, este cel de la Uniu­nea Arhitecţilor Bacău, fiind singura instituţie abilitată pentru zona noastră. Am ridicat această problemă şi la Pre­fectură şi la Consiliul Judeţean Neamţ, pentru a ne sprijini în obţinerea respectivului certificat. E strigător la cer, stăm în loc cu un proiect de 2,5 milioane euro din cauza unui aviz pe care nu-l primim de la Bacău. Vom depune toată docu­men­taţia la următoarea sesiune de pri­mi­re a proiectelor europene la FEADR Iaşi.

Rep.: Cum se prefigurează a fi anul în curs? Suflă vînt de criză şi la Făurei?

V.G.: Ţind cont de faptul că va veni şi peste noi criza, deja am luat măsuri de reducere a cheltuielilor materiale şi de investiţii la nivelul comunei Făurei. Acordăm o atenţie deosebită colectării taxelor şi impozitelor locale. Oamenii vor să beneficieze de reducerea de 10% acordată pînă la 31 martie, aşa că achită din vreme dările locale. Un lucru bun, de remarcat la nivelul comunităţi noastre, este cel privind salubrizarea localităţilor. Noi am contractat activitatea de prestări servicii în domeniul colectării deşeurilor cu o firmă din Piatra Neamţ, cea care a cîştigat licitaţia. Săptămînal vin maşinile în comună şi transportă gunoaiele, colectate de la fiecare gospodărie. Cînd timpul bun ne va permite, vom declanşa şi acţiunile de salubrizare a localitţii în care vor fi angrenaţi şi beneficarii de ajutor social. Conform Legii 76/2002, prin AJ OFM Neamţ, vom angaja şi 10 persoane din rîndul şome­rilor, pe care le vom folosi şi la alte lucrări de interes civic.

Rep.: Agricultura aduce vreun cîştig oamenilor de aici? Vă întreb pentru că ei sînt vestiţi ca fiind buni truditori ai pămîntului şi pricepuţi crescători de animale.

V.G.: Oamenii din comuna Făurei deţin o suprafaţă mare de teren agricol, de peste 5000 ha. De cînd sînt primar, din anul 2004, cu ajutorul proprietarilor de pămînt şi al unor investitori în agricultură, am reuşit să comasăm terenurile în două asociaţii mari. Asociaţiile sînt înfiinţate din 2006, oamenii sînt mulţumiţi de cantităţile de produse agricole pe care le primesc pentru pămîntul dat în arendă. A mai rămas cam 25 la sută din suprafaţa agricolă a comunei care este lucrată în mod individual,  fiind în cea mai mare parte terenul din grădini şi o mică parte în extravilan. Un lucru de care mă bucur foarte mult că l-am realizat e acela că am reuşit să pun în valoare cele peste 500 hectare de teren ce rămăseseră de pîrloagă. Acum, toate bucăţelele de pămînt sînt lucrate. Am discutat  şi i-am convins pe cei doi mari investitori agricoli din comuna Făurei să lucreze şi suprafeţele de teren mai mici, aflate mai la distanţă, mai răzleţe.

Rep.: În comuna Făurei, de asocieri se poate vorbi şi în cazul crescătorilor de animale. Sînt şi viabile?

V.G.: În comună avem două asociaţii ale crescătorilor de animale. Una reuneşte deţinătorii de vaci cu lapte, iar cealaltă pe crescătorii de ovine şi caprine. Oamenii s-au asociat, iar primăria le-a oferit, în mod gratuit, păşunea pentru animale. Noi primim subvenţiile de la Uniunea Europeană, destul de importante pentru păşunea comunală. Cu cei 60 de euro  care se dau pentru un hectar, noi am realizat ameliorarea a 17 ha păşune comunală şi am procurat 12 tone de îngrăşăminte pe care o vom administra imediat ce timpul ne va permite.  La rîndul lor, crescătorii de animale primesc subven­ţiile cuvenite, la lapte şi pe cap de animal. Din păcate, avem foarte mulţi oa­meni în vîrstă, ei au renunţat la creş­terea animalelor, nu-i mai ţin puterile.

Rep.: De meserie sînteţi profesor, aţi trăit mult printre oameni. Din 2004 sînteţi şi primarul lor. Cum îi vedeţi, acum, după atîţa anii de democraţie prin care au trecut?

V.G.: Acum, oamenii sînt destul de informaţi. Au timp destul iarna, dar au şi posibilităţi, televizorul e acum prezent în orice casă. Oamenii văd şi ce se întîmplă prin alte comune. Noi am preluat şi din experienţa altor comune, poate că au luat şi ei de la noi. Ceea ce mă bucură mult este faptul că văd că oamenii au căpătat încredere în autoritatea publică locală. Dovadă că zilnic vin la primărie, lunea e zi plină de fiecare dată. Duminica stau şi discută între ei, după care vin la noi să-i lămurim, să le rezolvăm diverse probleme. Probabil că, pînă acum, era dificil şi pentru ei, nu aveau încredere în organele alese, nu prea le-au intrat la suflet cei care au fost pînă acum la conducerea primăriei. Dacă stai mai mult în mijlocul oamenilor, le explici cu răbdare şi tact că nu toate vrerile lor sînt posibil de împlinit,  înţeleg care e adevărata faţă a lucrurilor. Ba mai mult, ţi-i atragi de partea ta, oamenii se implică în rezolvarea problemelor edilitar-gospodăreşti.

Tina CONDREA