Afirmă inginerul Alexu Molodoi, director tehnic al SC Almos Agrorom SRL Secuieni
Societatea Almos are sediul în Germania, la Nittendorf şi se ocupă cu importul, exportul şi comercializarea cerealelor şi a plantelor tehnice. Directorul societăţii Almos este Alfons Mosel, manager fiind Wolfgang Kruger. Această societate are filiale în şase ţări din Europa, respectiv Germania, Cehia, Ungaria, Slovacia, Serbia iar, începînd cu anul 2006, şi în ţara noastră, prin societatea Almos Agrorom SRL cu sediul în localitatea Secuieni, la drumul european E85 Roman- Bacău. SC Almos Secuieni este societate autorizată pentru comercializarea seminţelor şi a materialului săditor. De asemenea, ea pune la dispoziţie fermelor agricole şi producătorilor particulari sămînţă de grîu de primăvară C1, soiurile Xenos şi Komissar, sămînţă de orzoaică de primăvară C1, soiurile Roxana, Antigona şi Class, dar şi îngrăşăminte chimice de tip NPK şi Nitrocalcar.
În cadrul grupului figurează 5 firme, din care 4 practică agricultura, cultivînd aproximativ 6000 de hectare de teren pe raza judeţului Neamţ, iar cea de-a cincea se ocupă de comercializarea şi distribuţia utilajelor şi a maşinilor agricole. Cele patru firme care se ocupă de agricultură, respectiv Agrifarm, Agroga, Agrobomiga şi Bioraps, cultivă pămîntul pe raza comunelor Bîrgăuani, Făurei, Dulceşti, Trifeşti, Secuieni şi Români.
Ca structură de culturi pentru anul agricol 2008- 2009, 1000 de hectare sînt semănate din toamnă cu rapiţă, aproximativ 2000 de hectare cu grîu de toamnă, iar în primăvară se vor semăna aproape 1100 de hectare de sfeclă de zahăr. Restul urmează să fie cultivate cu porumb, floarea- soarelui şi muştar. Inginerul Alexu Molodoi, directorul tehnic al SC Almos Agrorom SRL, spune că dintre toate culturile practicate, sfecla de zahăr este cultura care aduce un profit garantat, avînd piaţa de desfacere asigurată. Cîteva dintre motivele care fac din această cultură una de excepţie, aducătoare de profit, ni le explică însuşi inginerul Alexu Molodoi.
"Sfecla de zahăr este considerată una din culturile cu profit sigur. Însă, pentru ca acest profit să fie realizat, trebuie îndeplinite anumite cerinţe, respectiv o tehnologie modernă, suprafeţe mari, comasate, şi mecanizare complexă. Un simplu calcul economic arată cît de profitabilă este cultura de sfeclă de zahăr. 60 de tone de sfeclă de zahăr, cu 25 de euro pe tonă, înseamnă 1500 de euro venituri. Cheltuielile pentru înfiinţarea unui hectar de sfeclă de zahăr, începînd de la semănat şi ajungînd la recoltare, la o tehnologie ultramodernă, sînt cam de 1300 de euro. Din valorificarea producţiei se obţin, aşadar, 200 de euro. Dacă adăugăm şi veniturile realizate din subvenţionarea producţiei din partea Guvernului, care, anul acesta, se ridică la 30 de lei pe tonă, se mai adaugă încă 400 de euro. Mai vin şi alte subvenţii de la Uniunea Europeană, care, cumulate, au aceeaşi valoare, de 400 de euro. Concluzionînd, putem spune că sfecla de zahăr este singura cultură care are profit sigur, fiind, de altfel, singura la care preţul şi subvenţiile sînt prestabilite. Mulţi spun, poate, că este un calcul aberant, dar, de fapt, este un calcul simplu, care arată cît de eficientă este cultivarea sfeclei de zahăr. Mai mult decît atît, piaţa de desfacere este asigurată. Prin ţară circula o învăţătură: Vrei să trăieşti frumos o zi, petrece această zi la Sinaia, vrei să trăieşti frumos o săptămînă, petrece-o la Mamaia. Vrei să trăieşti frumos toată viaţa, cultivă sfeclă de zahăr. Obţii cel mai nobil produs, cu un gust dulce, cel cu care mama îşi adoarme copilul. Este acel gust care întotdeauna exprimă sentimentele nobile. Din necesarul anual de 600 de mii de tone de sfeclă de zahăr pentru ţara noastră, după aderarea la Uniunea Europeană a fost alocată o cotă de 104 mii de tone, repartizată celor 4 fabrici din ţară care mai procesează, în momentul de faţă, sfecla de zahăr, din cele 33 existente înainte de Revoluţie. Pentru cultivarea sfeclei de zahăr, este nevoie de utilaje specifice, foarte multe societăţi făcînd investiţii pentru achiziţionarea de maşini necesare în acest scop. O combină pentru recoltarea sfeclei de zahăr costă 400 de mii de euro, însă ea nu poate fi utilizată decît pentru acest gen de cultură. O producţie de 60 de tone la hectar este o ţintă realizabilă, dar pentru asta ai nevoie de peste 80000 de plante la recoltare, cu un conţinut al zahărului în rădăcini de 17%, condiţii care sînt îndeplinite în ţara noastră. Noi, cei care ne ocupăm de exploataţiile agricole din judeţul Neamţ, ar trebui să fim mîndri că avem această fabrică pentru prelucrarea sfeclei de zahăr, care asigură un profit cert, şi care, spre deosebire de alte culturi, cum este grîul sau porumbul, poate fi recoltată şi în condiţii mai puţin prielnice. Înfiinţarea unui hectar de cultură cu sfeclă de zahăr echivalează, la complexitate şi investiţii necesare, cu cultivarea a 5 hectare de porumb sau grîu". Se mai impune menţiunea că, la sfecla de zahăr, SC Agrana oferă prefinanţare, constînd în 400 de kilograme de îngrăşămînt la hectar, la preţ de producător, la care se adaugă sămînţa.
Alexandru SÂRBU |
