"Mai întîi trebuie să semănăm, ca să putem culege roadele muncii noastre", declară domnul primar Petru Bordea

Rep.: Unde e munca mai grea, ca primar ori ca privat? Vă întreb pentru că, înainte de a candida, aveaţi o afacere prosperă, bine pusă la punct, deci puteţi face o comparaţie...

Petru Bordea: La primărie e un domeniu nou pentru mine. Nu am crezut că va fi aşa greu, că trebuie să faci faţă la atîtea şi atîtea probleme. Adevărul este că munca din administraţia publică locală e mult mai complicată decît credeam. Comuna Pîngăraţi este mare, cu multe investiţii în derulare, o localitate în care oamenii şi-au pus mari speranţe în cei pe care i-au ales, vor multe de la ei. Din păcate, am preluat mandatul de primar cu foarte multe datorii, multe facturi neplătite. Am avut de dat la alimentarea cu apă făcută prin SAPARD vreo 400 milioane de lei vechi, au fost drepturi salariale neachitate de vreo 700 mi­lioane lei vechi şi facturi de vreo 3 mi­liarde lei vechi. E foarte greu, mai ales în condiţiile în care veniturile proprii sînt mici, mă refer la taxele şi impozitele locale.

Rep.: Trecînd peste aceste greutăţi de moment, cu ce gînduri şi proiecte plecaţi acum la drum?

P.B.:  Nu vreau să dau o notă pe­simistă discuţiei noastre. Vă spun sincer că viitorul comunei depinde în mare măsură de noi toţi, de modul în care cei din administraţia publică locală se ocupă de rezolvarea problemelor comunităţii, de implicarea cetăţenilor în realizarea obiectivelor propuse. Eu am un princi­piu: "Mai întîi trebuie se semănăm, ca apoi să putem culege roadele muncii noastre". Este un principiu la care ţin foarte mult, de care toţi ar trebui să ţină seama. Cu siguranţă, cazul comunei nostre nu este unul sigular, mai sînt şi alţi primari nou aleşi care au plecat la drum cu datorii şi multe probleme nerezolvate. Plecînd de la această stare de fapt, consider că este foarte important pentru noi ca, de acum înainte, să drămuim bine banul public, să ne stabi­lim priorităţile şi investiţiile viitoare în funcţie de posibilităţile de care dispunem, de sursele de finanţare pe care ne putem bizui, şi de care sîntem siguri că vom putea beneficia. Motiv pentru care, mai întîi, ne-am preocupat de creşterea gradului de colectare a veniturilor proprii, recuperarea debitelor mai vechi, ca apoi să ne putem intocmi un plan de măsuri administrative echilibrate, fundamentate pe o situaţie bugetară reală.

Rep.: În acest context, care sînt obiectivele pe care le veţi promova cu prioritate?

P.B.: Fireşte, dorim să realizăm investiţii de amploare, deja am iniţiat şi am demarat mai multe acţiuni în această direcţie. Vrem ca, prin realizarea lor, să schimbăm complet faţa comunei, să oferim cetăţenilor condiţii decente de trai, un grad de civilizaţie rurală de nivel european. Dar trebuie să fim realişti cînd plecăm la drum, să cîntărim foarte bine care sînt şansele de realizare a proiectelor propuse. Dezvoltarea localităţii depinde în mare măsură de noi, cei din primărie, de capacitatea administraţiei publice locale de a atrage în comunitate cît mai multe resurse financiare pentru modernizarea infrastructurii şi diversificarea serviciilor oferite populaţiei. Dar depinde şi de investitorii locali, de cei interesaţi de va­lorificarea resurselor locale. Mă refer, în primul rînd, la potenţialul turistic al zonei noastre.  Văd a fi de viitor, cu şanse reale de dezvoltare, promovarea agroturismului, turismului laic şi ecumenic. În comună avem Mănăstirea Pîngăraţi, o ctitorie ce datează de pe vremea dom­nitorului Alexandru cel Bun.

Rep.: Aţi adus în discuţie sursele de finanţare. Acum, cea mai mare oportunitate pentru comunităţile locale rurale o reprezintă fondurile europene care se alocă pe măsura 322, pentru dezvoltarea rurală şi renovarea satelor. Concret, ce aţi întreprins în această direcţie?

P.B.: Avem în pregătire un proiect integrat în valoare totală de 2,5 milioane euro. Între investiţiile pentru care am solicitat finanţarea amintesc extinderea reţelei de alimentare cu apă în satul Stejaru, asfaltarea a 10 km de drumuri comunale şi uliţe săteşti, construcţia unei grădiniţe cu program prelungit, reabilitarea căminelor culturale din satele Oanţu şi Stejaru, realizarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare în zona Stejaru. În colonia de blocuri de la uzina din Stejaru avem o reţea de alimentare cu apă mai veche. Realizarea canalizării este o investiţie de primă urgenţă, întrucît cea veche este deteriorată, deja s-a înfundat. Aşteptăm o nouă sesiune de primire a proiectelor pe FEADR, pentru a depune şi noi toate documentele necesare. Proiectul integrat, pentru accesarea fondurilor europene, include investiţii de amploare, de strictă necesitate pentru comunitatea noastră. Avem o zonă frumoasă, dar pentru valorificarea potenţialului turistic este necesar să modernizăm infrastructura.

Rep.: Pînă să vină fondurile europene, ce s-a făcut pentru ca pe drumurile din comuna Pîngăraţi să se circule cît mai bine?

P.B.: În anii din urmă s-au tot făcut lucrări de întreţinere şi reparaţii, s-au făcut balastări în zonele unde era mare nevoie de aşa ceva. Necazuri mari ne-au creat şi inundaţiile de anul trecut, care au distrus infrastructura în zona Oanţu. Am reuşit să gestionăm bine şi rapid situaţia. Am intervenit atunci, imediat, cu forţe proprii şi resurse locale, am redat în timp scurt circulaţiei drumul comunal din Oanţu, care a fost cel mai afectat. Ne-au ajutat cu fonduri şi de la judeţ. Ţin să mulţumesc şi pe acestă cale domnului Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, că ne-a ajutat să punem în practică iniţiativa înfiinţării unei parcări pe malul Lacului Pîngăraţi.

Rep.: Ca primar nou ales, aţi preluat din mers  o investiţie pe care oamenii din Pîngăraţi o aşteaptă de foarte multă vreme. Una care a tot fost amînată din lipsa fondurilor. Care e acum situaţia ei?

P.B.: Este vorba de construcţia dispensarului medical-uman din centrul comunei Pîngăraţi. Lucrările de investiţii sînt în curs de executare. Depinde cum vom primi finanţare pentru a finaliza şi da în folosinţă acest obiectiv. Dorinţa noastră e ca să terminăm cît mai repede această investiţie pe care oamenii o doresc de atîta vreme. În anii din urmă a fost reabilitat şi modernizat punctul sa­nitar din satul Oanţu, consider că-i o unitate sanitară modernă, cum puţine sînt în mediul rural.

Rep.: Localitatea fiind situată în zonă montană, din cele mai vechi timpuri oamenii au avut la dispoziţie două mai alternative de trai: pădurea şi creşterea animalelor. Cît se mai păstrează din aceste vechi îndeletniciri în Pîngăraţiul de azi? 

P.B.: Avem o comună cu de toate. Meseriile mai vechi îşi dau mîna cu cele de astăzi, mai moderne. Lucrul la pădure încă mai e de actualitate, deşi şi-a mai diminuat ponderea. În comună  avem şi mici întreprinzători, dar şi unităţi economice mai mari, cum este Nord Arin. Creşterea animalelor rămîne o ocupaţie de bază pentru mulţi dintre locuitorii comunei Pîngăraţi. Ne ocupăm de asigurarea păşunilor pentru animale, curăţăm şi fertilizăm izlazurile comunale. În plus, anul acesta vrem să redăm în folosinţa crescătorilor de animale încă 85 ha de păşune. Acordăm sprijinul necesar pentru cererile privind subvenţiile agricole la care au dreptul cetăţenii din comuna noastră.

Rep.: Judecînd după investiţiile care s-au realizat pînă acum şi după proiectele pe care vreţi să le promovaţi ce viitor întrevedeţi comunei Pîngăraţi?

P.B.:  Dacă multe din localităţile li­mitrofe oraşelor şi-au propus urbanizarea comunităţilor lor, profitînd de contextul favorabil, noi, cei din comuna Pîngăraţi, ne dorim renaşterea vieţii rurale autentice. Deziderat ce se poare realiza prin punerea în valoare a tuturor resurselor locale: tradiţii, obiceiuri, cadrul natural mirific. Este o zonă cu o bogată ofertă turistică, o străveche vatră de spiritualitate. Prin investiţiile mari care vor fi realizate de acum încolo, comuna Pîngăraţi are toate şansele să ofere condiţii dintre cele mai bune de trai şi civilizaţie rurală.

Tina CONDREA