Șirul Sfintelor sărbători de iarnă se încheie cu praznicul împărătesc al Botezului Domnului sau Boboteaza. Boboteaza din ianuarie (6) este Arătarea lui Iisus Hristos.
La Botezul Domnului sînt prezente toate persoanele Sfintei Treimi: Dumnezeu- Fiul, întrupat, care se botează cu apa Iordanului, Duhul Sfînt, care vine în chip de porumbel peste El, ca și Dumnezeu Tatăl, al cărui glas se aude din ceruri; acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit! (Matei 3,13-17).
Ca toate celelalte sărbători împărătești, sărbătoarea Bobotezei a fost prăznuită cu mare solemnitate. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime, era botezul solemn al catehumenilor, care doreau să imite astfel Botezul Mîntuitorului în rîul Iordanului.
Pentru că botezul era numit și "luminare", sărbătoarea Bobotezei a mai primit și numele de "sărbătoarea luminilor" sau a luminării rămasă pînă azi în cărțile ortodoxe de slujbă și nu întîmplător creștinii noștri din Carpați primesc mesajul Bobotezei în casele lor, adus de preot sau episcop, cu lumînarea aprinsă!
Boboteaza este o sărbătoare a apelor, a Iordanului, a Sfîntului Botez.
Prin Taina Sfîntului Botez instituită de Mîntuitorul, omul care crede în Hristos se renaște din apa și din Duhul Sfînt la viața cea adevărată în Hristos și devine membru al Bisericii. Taina Sfîntă se săvîrșește prin întreita scufundare a celui ce se botează, în apă, în numele Sfintei Treimi. Săvîrșitorul este preotul sau episcopul; numai în caz de urgență, din temerea de moarte apropiată a celui ce are să primească Botezul, această Taină poate fi săvîrșită de orice membru al Bisericii.
Scufundîndu-se omul la Botez în apă, se întîlnește în ea cu Hristos, și se umple de energiile Duhului Sfînt ce iradiază din Hristos. A trebuit să se scufunde Fiul lui Dumnezeu în natura omenească și prin ea în apă, pentru ca noi scufundîndu-ne în apă, să ne scufundăm în viața Lui Dumnezeiască, sau în Duhul Lui cel Sfînt.
Prin Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi și renașterea lui la viața adevărată a lui Hristos. Odată cu acestea, omul se spală de păcatul strămoșesc și de toate păcatele săvîrșite mai înainte și se imprimă chipul lui Iisus în el. Prin aceasta, omul unindu-se cu Hristos, este introdus în Biserica lui Hristos.
Totul e scăldat în verbul paulinic: "Cîți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat". (Gal. 3,27)
Duhul Sfînt se unește pentru Hristos din nou, la Botezul Lui, cu apa și cu toată creațiunea, legată intim de El.
Omul se renaște astfel atît din Duh cît și din materia cosmică a universului.
Pentru această sărbătoare se sfințeau încă din ajun apele (agheazma mare de azi), iar pentru că în acea zi catehumenii (cei care umblau să fie botezați) se pregăteau sufletește prin post sau ajunare, s-a păstrat pînă azi obiceiul de a posti în ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
La Bobotează este răspîndit și obiceiul ca preoții sau episcopul să arunce, în memoria celor martirizați pentru credință, o cruce de lemn în pîrîuri, în Dunăre sau chiar în Marea Neagră.
În a doua zi, de Bobotează, pe 7 ianuarie, are loc slujba Soborului Sfîntului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul lui Hristos.
În icoana Botezului Domnului, vedem un Ioan Botezătorul cu privire aspră, adîncă, înfricoșat de măreția momentului, conștient că-și atinge mîna de creștetul Dumnezeului său: "Vin Ioane de cutează/ Și pe Domnul îl botează/ Eu sînt pulbere, țărînă/ Și-mi tremură a mea mînă". (Colind de Bobotează).
Aripa de înger și privirea de foc a Sfîntului Ioan, sînt pentru urbea noastră însemn heraldic, Ioan Botezătorul fiind patronul ocrotitor al urbei noastre, capitala munților, Piatra Neamț.
Veniți cu toții la marele praznic al Bobotezei și la sărbătoarea Sf. Ioan- ocrotitorul orașului nostru Piatra Neamț!
Preot Dumitru CHIȚIMUȘ