Convorbire cu domnul Ioan Ghiuţă, directorul Direcţiei Fitosanitare Neamţ

Rep.: La Ministerul Agriculturii se tot vorbeşte de Poliţia Fitosanitară. Ba că o reînfiinţează, ba că o cosmetizează. Nu va fi cumva aceeaşi Mărie, cu altă pălărie?

Ioan Ghiuţă: Se vrea o reorganizare a Poliţiei Fitosa­nitare, se va extinde sfera de activitate. Pînă acum Poliţia Fitosanitară era formată din 2-3 oamenii din cadrul Direcţiei Fitosanitare Neamţ. Practic, se reactualizează statutul din 1998, atunci cînd s-a înfiinţat Poliţia Fitosanitară. Ca personal, ea include acum cadre cu studii suferioare, şefii de compartimente din Direcţia Fitosanitară.

Rep.: Concret, care sînt acum atribuţiile Poliţiei Fitosanitare?

I.G.: Ea face control la toate culturile agricole, urmărîndu-se respectarea legislaţiei fitosanitare privind circulaţia produselor de protecţia plantelor, modul de aplicare a lor şi respectarea dozelor. Poliţia Fitosanitară poate interveni în cazul litigiilor apărute între producătorii agricoli, cînd îşi dă unul altuia diverse produse de uz fitosanitar pe culturi. Atunci se prelevează probe, care sînt trimise la Bucureşti pentru analiză, ele pot constitui probe în instanţă, dacă se ajunge pînă acolo. Un alt domeniu de acţiune este cel al respectării legistaţiei împuse de carantina fitosanitară.

Rep.: Care-i "armanentul' din dotarea Poliţiei Fitosanitare? Cum poate  interveni în cazurile pe care le cercetează?

I.G.: Există şi posibilitatea de a aplica amenzi, în baza legilor care reglementează domeniile de acti­vi­tate respective. De exemplu, în cazul nerespectării nomelor impuse de carantina fitosanitară, amenzile sînt foarte drastice. Ele pleacă de la 1500 şi pot ajunge pînă la 10.000 lei, adică 100 milioane lei vechi. Deocamdată avem în dotare o singură maşină inscripţionată cu "Poliţia Fitosanitară", cu ea ne deplasăm în tot judeţul. Dispunem materale specifice necesare prelevării probelor. Cum spuneam, unele pot fi utilizate şi ca probe în procesele din instanţa judecătorească, contează foarte mult cum le prelevăm şi apoi le păstrăm. Nu ne plîngem, cît de cît avem cu ce ne face treaba.

Rep.: Au fost multe cazuri cînd a trebuit să aplicaţi legea, adică să daţi amenzi?

I.G.: Anul trecut a fost  unul mai liniştit sub acest aspect. Adevărul că nici nu prea au fost importuri. Nu sîntem judeţ de graniţă, nu avem aşa de multe probleme, aşa cum au colegii noştri din acele zone. Avem mai puţină treabă cu importurile propriu-zise, mai mult cu produsele din import care tranzitează judeţul. Bunăoară, dacă produsul s-a importat în Bucureşti şi ajunge în Neamţ, amenzile sînt de alt calibru.

Rep.: Aţi tot făcut referire la noţiunile de carantină fitosanitară şi norme fitosanitare. Concret, cum îl vizează ele direct pe producătorul agricol de rînd. Ce înseamnă pentru el?

I.G.: Este acelaşi lucru ca şi în cazul carantinei la oameni ori la animale. În cazul carantinei fitosanitare se urmăresc organis­mele dăunătoare existente pe anumite plante de cultură. Se urmăresc ca ele să nu pătrundă în zona noastră. Ele pot veni prin importuri ori prin introduceri ilegale în ţară. Plantele ori produsele ce pot fi purtătoare de organisme dăunătoare, aduse din străinătate, trebuie să fie însoţite de un document prin care să se specifice că marfa respectivă este în regulă sub acest aspect. Orice comerciant care vrea să aducă din import marfă, posibil purtătoare de acele organisme dăunătoare, trebuie să aibă şi documentul internaţional de "bună sănătate". În aceste cazuri, produsul respectiv poate circula fără probleme prin diverse ţări.

Rep.: Urmăriţi şi ce iese din Româmia? E posibil să dăm şi noi la export produse purtătoare de organisme dăunătoare pentru alte ţări?

I.G.: Bineînţeles. Şi noi eliberăm certificate de tip internaţional. De exemplu, în Israel nu se importă buşteni cu tot cu coajă, în ea se pot ascunde fel de fel de insecte, de microorganisme. În toată Europa, lemnul pentru ambalaje, de la lăzi şi lădite, trebuie să fie mai întîi fiert la peste 60 grade Celsius. Pentru asta există vignetă, care se aplică pe lemnul folosit ca ambalaj. Controale fitosanitare se fac la toate loturile de masă lemnoasă care se trimit la export. Nu pot face exportul respectiv dacă noi nu le eliberăm certificatul fitosanitar de tip internaţional. E drept că, acum, activitatea e mai scăzută şi în acest domeniu, nu mai sînt vîrfurile care erau cîndva.

Tina CONDREA