Recent, Galeriile "Pod - Pogor" din cadrul Muzeului Literaturii Române Iași au devenit neîncăpătoare cu ocazia lansării volumelor: "Geopolitica Matrioșkăi (Rusia postsovietică în noua ordine mondială - Vol. I)" de dr. Adrian Cioroianu, Editura "Curtea Veche", București - 2009, și "De la ziarist interzis la libertatea de a candida pentru Parlamentul României" de Petru Frăsilă, Editura "Universitas XXI, Iași - 2009. Evenimentul, moderat de Constantin Dram, s-a desfășurat într-o atmosferă colocvială, departe de rigiditatea austeră a altor lansări la care am avut ocazia de-a asista de-a lungul timpului. Lansarea a fost prefațată de Prelecțiunile Junimii, seria a V-a, ședința a IV-a, în cadrul căreia dr. Adrian Cioroianu a susținut Prelecțiunea intitulată "Ce-i lipsește României pentru a fi o țară perfectă ?", în fapt o radiografie discursivă în 60 de minute pline de pragmatism a realității românești, conectate și comparate la standarde europene, și chiar a soluțiilor ce ar putea fi găsite dacă nu am fi atît de orbiți de cotidianul zgomotos al fiecărei zile.
Despre volumele aflate la întîlnirea cu publicul au vorbit: dr. Constantin Simirad, dr. Liviu Antonesei, Gheorghe Bunghez, dr. Constantin Dram. Cărora li s-au adăugat numeroase întrebări din partea publicului prezent și desigur o sesiune de autografe din partea celor doi autori.
"Atunci cînd vorbim de provocări geopolitice, cel mai adesea întîlnim trei elemente principale clasificatoare de la care pornim, respectiv una imediată, pe termen scurt și pe termen lung. Cred că în România nu prea se discută aceste aspecte și s-a intrat într-un soi de autism despre noi înșine, stare în care pole­mizăm prea mult într-o continuă lamentație. Cred că ar trebui să avem o reflecție mai atentă asupra evoluției Rusiei în ultimii 20 de ani, cît și despre politica Uniunii Europene față de Răsărit" a explicat fostul ministru de externe Adrian Cioroianu în cadrul Prelecțiunii "Ce-i lipsește României pentru a fi o țară perfectă ?", iar acest punct de vedere al domniei sale cred că este definitoriu și pentru volumul "Geopolitica Matrioșkăi (Rusia postsovietică în noua ordine mondială )". Admonestat de unii critici pentru alăturarea jucăușă dintre un concept greu, cel al geopoliticii, și simpatica mascotă rusească, Matrioșka, sau dimpotrivă elogiat pentru acuratețea stilului și dinamismul ideilor, pentru modul în care încalcă "soft"canoane textului științific și reușește să-și facă partași cititorii la demersul său, volumul în cauză reprezintă neîndoielnic o necesară analiză și o schiță-portret de strategie de la care putem porni în definirea acelei "prietenoase dar pragmatice" relații cu Estul.
Cel de-al doilea volum lansat, "De la ziarist interzis la libertatea de a candida pentru Parlamentul României" a jurnalistului și realizatorului de televiziune Petru Frăsilă, aduce în atenția publicului "Cronica unui eșec" - formulare pe care ar trebui să o interpretăm în cheia unei atitudini mai degrabă auto-ironice, dublate de înțelegerea matură a rotițelor care fac posibilă perpetuarea medio­crității, decît în cea a unei frustrări a autorului de a nu fi obținut un mandat de demnitar în Parlamentul României. Pentru că, așa cum remarcă și Adrian Cioroianu în Prefața volumului, "De ce nu ne punem problema că poate Parlamentul a pierdut un om care ar fi meritat să-i reprezinte pe cetățenii României în forul suprem ? deci, eu personal nu văd nici un eșec, ci doar o ana­liză lucidă și evident deschisă pe viitor unor noi opțiuni și posibilități". În fapt, aspect remarcat și de cei care au prezentat cartea, avem un jurnal, unul public, o analiză socio-politică, de această dată a spațiului intern, care transpare din fiecare transcript de emisiune sau document atașat cronologiei evenimentelor. Și care peste ani va putea contura un fragment din ceea ce a însemnat România primelor două decenii post-comuniste.
De altfel, deși diferite ca structură, stil, concept și spațiu abordat, cele două volume lansate la Muzeul Literaturii din Iași au două aspecte clare în comun: se raportează la același referent temporal și oferă noi perspective de abordare pentru cartea- document, pe care o scot din tiparele textelor greoaie și greu de asimilat, o reinventează și o plasează în spațiul accesibil publicului larg, fără însă a face rabat de la calitate.
G.Ioniță