Lumea medicală nemţeană este hotărîtă să ia atitudine după scandalurile care au tensionat sistemul în întreaga ţară, în ultima vreme. Conducerea Colegiului Medicilor Neamţ s-a reunit, la mijlocul săptămînii trecute, într-o şedinţă menită a pune la punct o strategie prin care să se refacă şi să se relanseze imaginea medicului, relaţia cu pacienţii şi nu în ultimul rînd reflectarea în societate. Medicii s-au arătat profund jigniţi de faptul că propria tagmă a ajuns să fie judecată, terfelită şi pusă la zid de oameni care, în opinia lor, nu au nici un drept să facă acest lucru, condamnînd totodată maniera de abordare publică a acestor chestiuni. “Noi sîntem de acord că, în ultimă instanţă, orice pădure îşi are uscăturile ei, dar trebuie să vedem şi pădurea” – ne-a declarat dr. Mihaela Covrig, vicepreşedinte în Colegiul Medicilor Neamţ şi preşedinte al Asociaţiei Profesionale Patronale a Medicilor de Familie Neamţ. “Sîntem de acord că greşelile trebuie plătite şi pedepsite, dar în urma unor anchete făcute de oameni responsabili. Nu de către moderatori de televizi­une care, îmi pare rău că sînt nemţence, mă refer la Mihaela Rădulescu şi Gabriela Vrînceanu Firea, au încălcat orice normă deontologică şi morală atunci cînd nu l-au lăsat pe distinsul profesor universitar dr. Vasile Astărăstoae (n.n. – preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor) să vorbească, să explice! Este inadmisibil ceea ce se petrece în ultima vreme în România, această poteră generală împotriva medicului, a profesiei de medic, care este acum scoasă în piaţa publică şi cine vrea, cine pofteşte, poate să arunce cu pietre, cu noroi! Poate multe cazuri sînt justificate, dar de aici pînă la a generaliza, mă tem că totul este o delaţiune, pentru că românul nostru nu are curajul să te scuipe în faţă... Noi, în Colegiu, am decis că nu trebuie să ne fie frică să luăm atitudine, să arătăm că nu ne ascundem şi să ieşim la rampă, să arătăm oamenilor, societăţii, cum se face această meserie şi că sîntem întru totul de acord şi sprijinim orice demers pe care îl propune profesorul Astărăstoae pentru a ne apăra casta (sic!), în limitele legii, cu respectarea principiilor de deontologie medicală. Ne vom face, în continuare, meseria, dar vom fi mai transparenţi, inclusiv în relaţia cu mass-media, vom continua să facem şi cercetare şi ştiinţă, pentru că în tagma noastră sînt mulţi oameni de valoare şi românii, nemţenii, trebuie să-i cunoască. Este adevărat că între noi există şi multe orgolii, însă vom încerca să întărim spirtiul de colegialitate, pentru a putea întări relaţia medic-asistent-pacient pe baze deontologice şi principii de etică ale Colegiului Medicilor, pentru că în ţara asta se face într-adevăr medicină, marea majoritate sîntem profesionişti şi-i vom scoate în faţă pe cei care îşi fac meseria” – a mai spus dr. Covrig.

Dincolo de cazurile concrete ale colegilor lor care au stîrnit atîta vîlvă şi pe care le dezaprobă, medicii nemţeni sînt nemulţumiţi şi revoltaţi de linşajul public la care breasla lor este supusă, în întregime, fără discernămînt: “Dorinţa noastră este de a relansa, dacă vreţi, relaţia cu socie­tatea civilă” – a precizat dr. Letiţia Gabriela Damoc, reprezentant în Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor şi manager general al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Neamţ. “Noi nu mai putem munci în condiţii de hărţuire, sub presiunea şi tensiunea create. Oamenii trebuie să înţeleagă că, dacă am rămas să muncim aici, în ţară, deşi fiecare dintre noi a avut la un moment dat ocazia unei slujbe mult mai bine plătite în afară şi în condiţii cu mult mai bune, înseamnă că fiecare dintre noi ne iubim meseria, o facem cu conştiinţă şi credinţă în Dumnezeu! Înseamnă că avem şi noi nişte idealuri, dar nu sîntem toţi oportunişti, şi am înţeles că dacă vrei să-ţi faci treaba aşa cum se cuvine, o poţi face şi aici, în condiţiile care sînt. Ne pare însă rău cînd sîntem puşi în aceeaşi oală toţi, şi cei care greşesc, şi cei care-şi fac meseria şi din pricina acestei atmosfere de tensiune create. Să nu mire pe nimeni dacă, pînă la urmă, încet-încet, mulţi dintre colegii mei vor pleca. Şi din păcate, renunţă cei care nu ar trebui să renunţe, oamenii de valoare, ajunşi probabil la un soi de lehamite pe care dispreţul unanim şi general l-a produs”.

Medicii nemţeni recunosc, însă, că o parte din neajunsurile existente în rîndul pacienţilor sînt provocate şi de lipsurile sistemului sanitar, despre care însă autorităţile vorbesc mai puţin. Experimentele făcute ani la rînd în sistem, în încercarea fiecărui ministru care s-a pe­rindat pe la Sănătate de a-şi lăsa propria amprentă pe reforma în domeniu a făcut ca reglementările implementate să aducă şi multe contradicţii, din care adevărul n-a ieşit la iveală, deocamdată. Problemele de fond din Sănătate au rămas şi s-au perpetuat, aşa încît ele fac ordinea de zi şi acum: lipsa personalului, a specialiştilor, asigurarea unor condiţii decente de muncă (cine poate spune ce înseamnă 21 de medici la 10.000 de locuitori?), accesul la dotări performante, re­tribuţii motivante, salarizarea după calitatea serviciilor medicale prestate şi nu după cantitatea acestora (chiar dacă sînt din ce în ce mai mulţi români bolnavi), sprijinul din partea autorităţilor publice locale, şi multe altele. Sînt doar cîteva dintre cele mai importante probleme nerezolvate nici pînă astăzi. Preşedintele Colegiului Medicilor Neamţ, dr. Iosif Koszeghi, consideră că autorităţile ar trebui să se implice mai mult în partea de reglementare a modului de organizare a sistemului sanitar românesc şi eficientizarea pregătirii viitoarelor cadre medicale: “Imaginea medicului este foarte mult afectată şi nu face bine nici pacientului, care trebuie să aibă încredere în medicul său. Există şi cazuri singulare şi pe care noi le condamnăm în care colegi de-ai noştri se abat de la conduita medicală. Dar, să nu se confunde aceste cazuri cu imaginea unei bresle! Partea care ne revine nouă, Colegiului, împreună cu toţi colegii noştri, este să încercăm să schimbăm această concepţie care nu-i reală pentru profesia în sine. În acest sens, am şi trimis la Bucureşti, la Colegiul Naţional, o propunere de convocare a unei Adunări Generale, la care să fie invitaţi şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, şi ai Camerei Federative a Medicilor (n.n. – sindicat), pentru a ne spune păsurile. Noi nu cerem clemenţă, este nevoie şi de controale, însă este nevoie şi ca Ministerul Sănătăţii să contribuie la creşterea calităţii actului medical prin măsuri organizatorice. Nu este normal să nu ai medici specialişti în secţiile suprasolicitate, cum este Urgenţa, sau Radiologia, sau altele, aşa încît poate ar trebui ca medicii rezidenţi să fie cumva îndrumaţi pentru a îmbrăţişa aceste specializări deficitare. Neajunsurile sînt motivate şi de lipsa medicilor, dar şi de aglomerarea pacienţilor, care, cei mai mulţi, nu au o educaţie sanitară şi nimeni nu-i ajută să înţeleagă care e structura sistemului sanitar românesc. Sănătatea este o componentă importantă a societăţii civile şi dacă autorităţile nu se implică în sprijinirea acesteia, avem situaţiile pe care le avem!”, a adăugat dr. Koszeghi.

Schimbarea organizării sistemului, salarizarea, personal suficient, pacienţi educaţi şi autorităţi respon­sabile sînt deziderate a căror realizare cere timp. Important este, însă, ca mecanismele ce alcătuiesc sistemul să fie în armonie pentru a asigura funcţionalitatea, iar în spatele fiecărui meseriaş care acţionează mecanismele să existe un om.

Cristina IORDACHE